Postitorul începător este primul pe care îl cunoști cînd se află într-o adunare pentru că el va căuta să întrebe despre conținutul mîncărurilor care se pun înainte și astfel va anunța tuturor că el, el, el postește!
Deși, în zilele noastre postul nu mai este o ispravă de admirat: în toate patiseriile, pizzeriile și restaurantele au afișat la vedere un meniu de post. Brînză de post, cîrnaț de post, înghețată de post. În acest sens, nu sîntem cu nimic mai buni decît veganii care au inventat hamburgerul de post.
Nu există nici un alt mijloc de coagulare și consolidare a unui grup mai sigur decît acela de a-l separa de restul lumii prin mîncare. Pe criteriu alimentar Dumnezeu a separat poporul iudeu de lumea păgînă, iar astăzi opțiunile de mîncare sînt folosite cu mare succes în scopuri de marketing.
Principiul este simplu: cei care nu mănîncă produsele X, Y, Z sînt buni, superiori, aleși, cu mod de viață sănătoasă (numiți-i cum vreți), iar toți ceilalți sînt în întuneric, se îmbolnăvesc, se îngrașă, trăiesc în păcat sau distrug ecosistemul, ucid animale, etc. Această convingere, odată indusă, îl împinge pe om într-o adevărată luptă în numele mîncării, mîncare care devine un crez ce exprimă rațiuni superioare, salvatoare, globale, absolute, sfîrșind prin fanatisme de tip sectar care îl separă de familie și prieteni.
Psihologia postitorului fanatic este suprinsă genial de Anton Cehov în povestirea “Omorul”, unde o gospodină evlavioasă ajunge să-și ucidă cumnatul lovindu-l cu fierul de călcat în cap într-o ceartă despre post.
Toate aceste excese, fanatisme și răutăți care pot surveni pe fondul războiului ideologic în numele mîncării au fost semnalate de însuși Hristos în Evanghelii, princ replicile legate de nevinovăția mîncării care sînt cunoscute tuturor. Deasemenea, Biserica are cel puțin 7 canoane de-a lungul istoriei în care îndeamnă a ne feri de fanatism, postind doar din rațiuni spirituale, pentru înfrînarea trupului, dar niciodată postul să nu devină post în sine și cu atît mai mult, să nu devină motiv de competiție și mîndrie.
Cea mai sigură cale spre un post bineplăcut este aceea de a tăinui postul, de a fi senin, bun cu ceilalți și de a evită discuțiile despre mîncare care descoperă celorlalți nivelul ascezei tale. În acest fel nu doar că veți evita tensiunile acasă și la locul de muncă, dar veți posti un post plăcut lui Dumnezeu.
Pr. Savatie Baștovoi, Sursa antiparenting.ro