Actualitate

Cum învățăm să iertăm și să iubim?

293

Iertând și iubind. Exercițiul zilnic al iertării și al iubirii. Contează foarte mult ce viziune personală are fiecare asupra iertării. Înțelegerea procesului biochimic și neuronal al ancorării reacțiilor emoționale în corp și blocarea în trecut (emoțional și cognitiv) fac ca decojirea rănilor și vindecarea lor să fie eficientă. Iertarea este un proces terapeutic care începe „aici și acum”, indiferent de travaliul lui. Despachetarea cu grijă a emoțiilor. Uneori este nevoie de mult timp pentru a ne curăța de resentimente, frustrare, neputință, vinovăție, rușine și pregătirea minții pentru acceptare. Iertarea înseamnă să ștergi toate datoriile celor care ți-au provocat un rău real, păstrând demnitatea și iubirea. În procesul iertării se observă rezultate atât în planul emoțional, dar mai ales fizic, deoarece multe boli au la rădăcină neiertări de sine sau ale celorlalți.

„Iertarea este un act de iubire”, spune părintele Dumitru Stăniloae. Dacă iert pe cineva, încep să-l iubesc. Fără a iubi și a fi iubit, sufletul omului se usucă și moare. Dumnezeu te iubește! Comportă-te cu ceilalți cum se comportă Dumnezeu cu tine! Ca să se întâmple minuni este nevoie să iubim.

Ieromonahul Hrisostom Filipescu


Articole Asemănătoare
656

„Iubirea niciodată nu se sfârşeşte”

Astăzi îi vedem pe cei mai mulţi că au alte motive de prietenie. Unul iubeşte pentru că este iubit, celălalt pentru că a fost cinstit, altul pentru că cineva l-a ajutat la vreo problemă lumească de-a lui, un altul pentru vreun oarecare motiv asemănă­tor, însă pentru a găsi pe cineva să iubească pe aproapele lui cu […]

Articole postate de același autor
3056

Comemorarea Noilor Mucenici și Mărturisitori ai Moldovei la Seminarul Liceal de Teologie Ortodoxă „Sf. Irh. Gavriil” din capitală

„Credința creștină de-a pururi i-a fost poporului o stea călăuzitoare, i-a fost pârghia cea mai puternică în drumul existenței și dezvoltării sale istorice și reazămul cel mai puternic în vremuri de restriște, în ceasuri grele, în veacuri de obidă și asuprire, când a trebuit să înfrunte năvăliri destule de miază-noapte, răsărit și apus…” (Preot basarabean […]