Cugetări – versuri ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț

4405

Precum încet se trece

Făclia de la sfeșnic

Așa se trece viaţa

Și vine somnul veșnic.

 

Să cugetăm adesea

La tainele ieșirii

Să scăpăm de frică

În ceasul despărţirii.

 

Să pomenim cu lacrămi

Pe cei ce-au răposat

Căci pentru noi se roagă

Și ei neîncetat.

 

Nădejdea să ne fie

La Cel fără de ani

Iar nu la mintea noastră

La slavă sau la bani.

 

Nevrednicia noastră

S-o punem mai prejos

Decât vinovăţia

Celui mai păcătos

 

Să nu lăsăm în minte

Vreun cuget dușmănos

Ci să urmăm iertării

Și păcii lui Hristos.

 

(Sfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul, „Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine...”, Editura Doxologia, Iași, 2011)


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
3562

Betleem, la început de colind

Pentru noi, contemporanii „mericristmați”, Betleemul pare un fir de poveste atârnat de globulețul achiziționat de la un celebru târg de Crăciun. Legendar, ușor metaforic și chiar peiorativ, el este localizat pe undeva, prin Biblie. Betleemul Efrata este un orășel ce nu se află poziționat pe harta turistică a vacanței de iarnă. Se află în teritoriile […]