Cugetări – versuri ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț

4388

Precum încet se trece

Făclia de la sfeșnic

Așa se trece viaţa

Și vine somnul veșnic.

 

Să cugetăm adesea

La tainele ieșirii

Să scăpăm de frică

În ceasul despărţirii.

 

Să pomenim cu lacrămi

Pe cei ce-au răposat

Căci pentru noi se roagă

Și ei neîncetat.

 

Nădejdea să ne fie

La Cel fără de ani

Iar nu la mintea noastră

La slavă sau la bani.

 

Nevrednicia noastră

S-o punem mai prejos

Decât vinovăţia

Celui mai păcătos

 

Să nu lăsăm în minte

Vreun cuget dușmănos

Ci să urmăm iertării

Și păcii lui Hristos.

 

(Sfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul, „Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine...”, Editura Doxologia, Iași, 2011)


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
5859

Sfințenia, descrisă de la un capăt la altul

Și vă veți sfinți și sfinți veți fi” (Leviticul 11, 44). Copilul meu binecuvântat, Îți urez din tot sufletul să reușești să dobândești sfințenia. Și nu este greu. Puțin să luăm aminte la noi înșine și vom reuși. Privirea să ne fie întotdeauna îndreptată spre cer. Gândul întotdeauna curat. Vorba, dreasă cu sare. Supărarea întotdeauna străină […]