Aceasta este una dintre recomandările principale ale pedagogiei corective: a-l ţine pe copil cât mai mult timp în braţe. Iar în ultimii ani, chiar şi mulţi copii sănătoşi suferă din cauza insuficientului contact fizic şi emoţional cu mama.
Ce altceva se mai petrece în primul an de viaţă al copilului?
Mama nu comunică destul cu copilul. Pentru ea, acesta este doar un obiect de îngrijire, căruia îi pune pampers, ce poate fi ţinut vreme îndelungată fără a fi schimbat, pe care îl înfaşă şi îl transportă la coafor, la bazin, la centrul de fitness, la supermarket etc., unde îl încredinţează personalului specializat: astăzi o tanti, mâine alta, poimâine o a treia... Copilul are în faţa ochilor o zornăitoare, este supravegheat, dacă este nevoie e legănat, dar e tratat mai degrabă ca un lucru dat în păstrare decât ca un om.
Acum însă a crescut puternic numărul traumelor obstetricale, al disfuncțiilor cerebrale minime în urma naşterilor stimulate, a crescut numărul copiilor cu întârzieri în dezvoltare, al copiilor invalizi – şi, după aprecierile specialiştilor, toţi aceşti copii au de zece ori mai multă nevoie de contactul fizic cu mama! Aceşti copii trebuie să petreacă foarte mult timp în braţele mamei. Aceasta este una dintre recomandările principale ale pedagogiei corective: a-l ţine pe copil cât mai mult timp în braţe. Iar în ultimii ani chiar şi mulţi copii sănătoşi suferă din cauza insuficientului contact fizic şi emoţional cu mama. (Psiholog Irina Karpenko)
(Educarea copilului: sfaturi ale duhovnicilor și psihologilor ortodocși, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, București, Editura Sophia, 2013, pp. 111-112)
