Neîncetat rugați-vă. (1 Tesaloniceni 5, 17)
Să-l cerem Domnului, din toată inima, să-l atragă pe fiecare din noi tot mai mult la Sine, încât să nu purcedem niciodată la rugăciune cu răceală și împrăștiere sau cu conştiinţă necurată, cu o inimă care n-a ajuns să se împace cu toată lumea, ci rugăciunea noastră să fie de fiecare dată o
convorbire vie, adevărată, a sufletului nostru cu Dumnezeu. Atunci ea nu va rămâne stearpă. Primind toate din mâinile lui Dumnezeu, singuri vom vrea să ne îndeplinim cu osârdie toate îndatoririle, nu pentru lauda omenească, ci pentru Domnul, și vom sluji nu ca nişte năimiți, ci ca nişte fii ai lui Dumnezeu, punând dreptatea la temelia întregii noastre vieţi. Aşadar, să nu fim creștini doar cu numele, ci să ne facem adevăraţi următori ai lui Hristos, mădulare vii ale Bisericii, dăruindu-I toată inima noastră Domnului. Atunci El, Atotputernicul, ne va îndeplini toate nevoile și vom fi încă de aici, de pe pământ, la liman neprimejduit: oricât de înalte vor fi valurile mării acestei vieţi, ele nu ne vor îneca. Iată ce le făgăduieşte Domnul celor ce I se dăruie: Pune-voi înăuntrul vostru Duhul Meu şi voi face ca să umblați după legile Mele şi să păziţi şi sa urmați rânduielile Mele (lezechiel 36, 27).
Dumnezeu să fie cu noi și noi cu El întotdeauna și pretutindeni!
(Fiecare zi - un dar al lui Dumnezeu - 365 cuvinte de folos pentru toate zilele anului, Ed. Sophia, București, 2012)
