Chipuri pline de lumină la Blajini

432

Paştile Blajinilor este o sărbătoare a sufletului, dar și o necesitate a noastră, o împlinire a poruncii lui Dumnezeu, care spune să ne cinstim părinţii ca să ne fie bine pe pământ.

Este o posibilitate de a le vesti celor care nu mai sunt printre noi că “Hristos a înviat”, că, de fapt, nu există moarte, pentru că prin Înviere a biruit Hristos, care este Viaţa.

Chiar dacă moartea ne-a despărțit de cei apropiați, prin rugăciune putem fi în comuniune cu ei, și atunci durerea noastră se alină, lacrimile, deși amare, capătă sens, iar tristețea cedează în fața speranței unei revederi.

Anume cu aceste gânduri ar fi bine să mergem la cimitire, pentru a ne revedea cu cei dragi, căci morții devin morți, doar atunci când uităm de ei.

Am dialogat cu câteva persoane venite cu rugăciuni sincere în Cimitirul central din capitală:

Eugenia Marin, mama Doinei Aldea-Teodorovici, ne-a împărtăşit: ,,Cele două inimi gemene au marcat destine prin Credința lor. Împreună rudele noastre am venit astăzi la mormântul lui Ion și al Doinei Aldea-Teodorovici, pentru a le spune ,,Hristos a Înviat!”, fiindcă suntem convinși că ne aud chiar dacă trupurile sunt aici, or sufletele sunt în Ceruri.

Astăzi ei nu mai sunt, dar a rămas cântecul lor, care face ca o sală întreagă să se ridice în picioare - sală cu mii de oameni. E greu de exprimat în cuvinte suferința și pierderea noastră. Și-au dăruit sufletul, inima, talentul celor care au avut nevoie de sprijin.

Mă macină cumplit durerea atunci când mă gândesc la ei, la cei care au luptat nu cu arma, ci cu cântecul, cu sufletul lor curat și care au marcat destine prin prestația și credința lor.

Și în această zi Îi mulțumesc Domnului că am avut parte de dânșii. S-au dus înapoi de unde ne-au fost trimiși - tot împreună, pentru că doar în doi reușeau să respire…”

***

„Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Petrea Teodorovici!

Am un respect aparte față de acest valoros nume, Petrea Teodorovici și de aceea am venit în această zi să ne simtă alături. Pot spune cu fermitate că a fost un exemplu demn de urmat, o persoană carismatică și un om care îți putea întinde o mână de ajutor în orice clipă. Multe nume sonore de astăzi îi datorează popularitatea acestui compozitor și interpret de vază.”, Galina Simion, vecina artistului.

***

„Avem peste o sută de slujitori înhumaţi în acest cimitir. Sunt cele mai cunoscute nume din ultimul secol. Am venit să ne rugăm pentru veşnica odihnă a preoţilor Alexei Mateevici, Mihail Ceachir, Alexandru Cristea, Mihail Berezovschi, Agafon Potoroacă şi atâţia alţi vrednici slujitori. Apoi ne-au invitat şi rudele multor profesori de la USM, care sunt înhumaţi aici şi aşteaptă a doua venire a Domnului ”, ne-a spus preot Octavian Moşin de la capela Universităţii de Stat din Moldova.

Fie ca aceste rugăciuni să fie auzite şi primite în faţa Tronului Ceresc, pentru odihna şi alinarea sufletelor celor adormiţi!

Redacţia „Altarul Credinţei”


Articole Asemănătoare
272

Sunt căldicel

Eu sunt un căldicel. Sunt căldicel când fac tot posibilul ca mie să-mi fie bine. Sunt căldicel când pe oameni îi învăţ să facă binele, iar eu mă ascund după cuvinte. Sunt căldicel când văd cum oamenii cad în păcate şi nu zic macar o rugăciune pentru acele suflete. Sunt căldicel când văd că se […]

Articole postate de același autor
203

Pentru rugăciune nu există un timp aparte: ea trebuie săvârşită tot timpul!

Când lucrul nu vă permite să vă săvârşiţi pe deplin pravila de rugăciune, săvârşiţi-o pe scurt. Dar niciodată nu trebuie să vă grăbiţi. Dumnezeu este pretutindeni. Dimineaţa să-I daţi mulţumire şi să-I cereţi binecuvântare cu cuvintele voastre, făcând câteva metanii şi este de ajuns! Cu Dumnezeu niciodată să nu vă purtaţi la întâmplare. Ci întotdeauna […]