Dintre evenimentele majore ale anului 2021, împlinirea, la data de 18 martie 2021, a 100 de ani de la nașterea Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania al Clujului (1921-2011) este un moment fast pentru Biserica Ortodoxă, care are șansa de a readuce în atenție figura unică a ultimului ierarh care a predicat în lanțuri, care a fost nu doar o voce respectată și ascultată în societatea românească, ci și o mare conștiință creștină.
În personalitatea Mitropolitului Bartolomeu, lumea eclesiastică poate descoperi modelul real și nefardat al păstorului care știe exact care sunt așteptările turmei de la el, pe care le-a întâmpinat prin faptele și cuvintele sale și mai ales prin curajul mărturisitorului care știe, la adăpostul libertății interioare, când trebuie să mustre, să îndrepte și mai ales cum să întărească în speranță lumea care privește spre el. Momentul este relevant și pentru lumea culturală, care poate reactualiza modelul omului de cultură dublat firesc și relaxat de omul Bisericii, care știe să se miște neinhibat printre intelectuali și care și-a păstrat toată viața capacitatea de a dialoga firesc și liber cu toți oamenii.
Cu o biografie care a cunoscut cele mai spectaculoase culmi, dar și cele mai dramatice abisuri ale trădării, lipsei de recunoștință și urii, Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului (1993-2011) este o figură-cheie a ortodoxiei postbelice. El a fost un martor privilegiat al dramelor istoriei noastre recente și un actor implicat în câteva momente grave ale ei, cum a fost greva anticomunistă și antirevizionistă pe care a condus-o la Cluj, în vara anului 1946. A fost un apropiat colaborator al Patriarhului Justinian, moment care a marcat începutul unei ucenicii în care atât dascălul, cât și învățăcelul au făcut istorie. A fost închis de regimul comunist în penitenciarele Jilava, Pitești și Aiud între anii 1958-1964, cu o condamnare la 25 de ani de închisoare.
Din toată biografia sa, experiența americană a stat sub semnul excepției și al tainicei lucrări a lui Dumnezeu, care știe când să se răscumpere în viața unui om care a cunoscut amar abisurile terorii comuniste. Trăită în nota dominantă a provizoratului întins pe 11 ani, experiența americană a fost pentru Bartolomeu Anania contactul definitiv cu o lume în care libertatea de gândire și de exprimare, încrederea și onestitatea sunt semne ale normalității pe care orice om le respiră în țara de adopție, încă din primul moment. Figura Mitropolitului Bartolomeu Anania s-a înnobilat, în urma experienței americane, cu respirația largă a libertății pe care o societate ți-o oferă gratuit, doar în schimbul onestității. Cu această mare lecție, Părintele s-a angajat până la capătul vieții în slujirea Bisericii și a oamenilor, oferind în toate circumstanțele vieții exemplul propriei sale libertăți interioare, în care a trăit, a vorbit și a scris.
A fost și a rămas toată viața lui un om liber, neînregimentat niciunui partid sau sistem politic și a lăsat posterității proba propriei onestități, prin binecunoscuta exprimare: „Nu am colaborat, nici cu angajament, nici fără angajament, nici în libertate, nici în detenție, nici în țară, nici în străinătate, nici sub nume propriu, nici sub nume conspirativ”.
Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania a fost deopotrivă un om al culturii și un slujitor al lui Dumnezeu, care și-a pus o amprentă puternică asupra societății românești postdecembriste. În 1990, alături de mai mulți clerici și intelectuali a făcut parte din Grupul de reflecție pentru înnoirea Bisericii, unde a militat pentru asumarea lucidă și onestă a trecutului comunist și ruperea de acesta, dar și pentru o transparență în actul de conducere a Bisericii, prin apariția unei noi generații de ierarhi în Sfântul Sinod.
A fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în absența lui și fără a-și manifesta în mod expres dorința, în slujirea de arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, pentru ca în 2006 să devină primul mitropolit al nou înființatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, ca un semn că Biserica trebuie să rămână liberă de orice fel de gândire politicianistă.
Mitropolitul Bartolomeu a fost o personalitate marcantă și un om de acțiune, care a știut să rămână un om al culturii și al Duhului, un neobosit propovăduitor al Cuvântului lui Dumnezeu, un slujbaș al Adevărului și al dreptății, dar și un dușman declarat al corupției de orice fel. Toate aceste virtuți pe care și le-a asumat consecvent de-a lungul întregii sale vieți l-au făcut să devină fără îndoială un model al omului liber. Printr-o astfel de viață a ajuns să fie asumat de generațiile de astăzi ca un reper valid de verticalitate, curaj și moralitate într-o lume tot mai lipsită de astfel de personalități. Este respectat și iubit și astăzi de foarte mulți tineri, care îl descoperă prin cuvintele lui de învățătură și mai ales prin viziunea sa proaspătă și neinhibată asupra lumii și vieții.
Ca scriitor marcant a fost distins prin numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor și s-a bucurat de editări de mare valoare ale operei sale literare și teologice. Lui i se datorează cea mai recentă versiune a Bibliei, pe care a adus-o la vârsta de astăzi a limbii române și care este și acum foarte bine primită de public, fiind tipărită în peste 300.000 de exemplare, inclusiv în ediția cu ilustrații.
Cuvintele de învățătură ale Mitropolitului Bartolomeu relevă marea sa moștenire teologică: limbajul împrospătat și viu prin marile reflecții și prin orizontul cultural vast, dar și adâncimea ideilor și a meditațiilor foarte actuale pentru lumea în care trăim. Este privit ca unul din marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și apreciat pentru verticalitatea și fermitatea pozițiilor pe care le-a luat în probleme acute precum: corupția, moștenirea Fundației Gojdu, Roșia Montană sau poluarea materială și morală, dar mai ales pentru căldura cuvintelor lui. Mitropolitul Bartolomeu Anania rămâne un reper viu pentru orice om care dorește să își trăiască viața ca un reflex al libertății interioare.
Printre ultimele lui proiecte se numără Fundația „Mitropolitul Bartolomeu”, pe care a înființat-o în toamna anului 2007, cu scopul de a oferi sprijin tinerilor merituoși, dar lipsiți de posibilități financiare. Această instituție este proiectul generos și inspirat al unui om cu viziuni largi, care a știut să-și depășească lipsurile tinereții și să dorească să ofere, și după plecarea sa din această lume, o șansă pentru tinerii merituoși, dar lipsiți de posibilități materiale, care doresc să studieze. Până în prezent, Fundația a acordat 397 de burse unor tineri din întreaga țară, în valoare totală de 1.035.900 lei.
În galeria adevăratelor repere și valori care au înnobilat spiritualitatea și cultura românească și care pot contribui decisiv la formarea viitoarelor generații, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania este un reper de neocolit. De aceea, în spiritul simplității și al eleganței, virtuți în care a crezut, Fundația „Mitropolitul Bartolomeu”, în parteneriat cu mai multe instituții importante din țara noastră, își propune să realizeze în anul 2021 câteva proiecte care să consacre memoriei primul centenar de la nașterea Mitropolitului Bartolomeu Anania. Printre aceste proiecte se numără: apariția, în seria de autor, a volumului de predici și a celui de publicistică, reeditarea volumului „Cerurile Oltului” și a unui nou album cu predici audio la dumnicile pascale, dar și pregătirea unui eveniment de gală al Fundației pentru luna martie, precum și alte proiecte comemorative.
Departe de a idolatriza memoria unui om care s-a ferit toată viața sa de publicitate și de slavă deșartă, dar din respect față de adevărul pe care Mitropolitul Bartolomeu Anania l-a trăit și întrupat în propria sa viață, Fundația este conștientă că prezența lui în memoria Bisericii și a lumii de astăzi poate face mult bine și poate menține deschise căile de dialog și de comunicare ale Bisericii cu marea cultură.
Autor: Pr. Bogdan Ivanov
Sursa: ziarulfaclia.ro
