Cele trei sâmbete

2122

Când Bătrânul dorea să ne ajute să punem capăt vreunei deprinderi rele ne spunea mereu povestea celor trei sâmbete. Cândva, pe când era copil încă, obişnuia să rostească un anumit cuvânt rău. Când a înţeles asta, a luat hotărârea de a-l nimici, de a-l scoate din minte. Dar nu era treabă uşoară. Totuşi, a cugetat în sinea lui: timp de trei sâmbete nu voi mai rosti acest cuvânt. A făcut întocmai şi, într-adevăr, după trei sâmbete, şi-a atins scopul, încetând să mai rostească acel cuvânt.

A aplicat în continuare aceeaşi metodă preţ de alte trei sâmbete, apoi alte trei, pentru ca, încetul cu încetul, să pună capăt deprinderii celei rele.

Şi pe noi ne sfătuia să ne dezrădăcinăm deprin­derile rele nu brusc sau cu violenţă, ci domol, încetul cu încetul, cu exerciţiu intens de voinţă şi cu răbdare.

Extras din Părintele Porfirie. Fapte minunate şi învăţături, Editura Bunavestire, 2011, p. 59


Articole Asemănătoare
26582

Doamne, ce fiinţă este femeia!

Când spui mamă, spui un univers! Când spui femeie, spui viaţă! Când spui soţie, spui speranţă! Ea, femeia, mama, soţia, gospodina, umple totul: casa, lucrarea, bucuria, fericirea, văzduhul, cerul! Doamne, ce fiinţă este femeia! Acum, la începutul bătrâneţii mele, îmi pot desluşi ceea ce m-a fascinat din primăvara copilăriei! Cele două fiinţe unice pe pământ […]

Articole postate de același autor
2478

Imnul Dragostei

De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi […]