Casa părintească e începu­tul căii

9643

Sunt sfinţite locuinţele noastre? Gustă copiii noştri pâine sfinţită (prescuri, anafură, artos) şi agheasma? Cine ne împiedică să le dăm copiilor în fiecare dimineaţă, asigurându-le ast­fel sănătatea? Există în ambianţa caselor noastre obiecte şi imagini sfinţite – cruce, icoane, tablo­uri cu subiecte din istoria biblică şi din Vieţile Sfinţilor – care acţionează nevăzut asupra copii­lor noştri?

Prezenta unei asemenea ambianţe este impor­tantă încă de la vârsta prunciei, când se formea­za primele impresii ale copilului. Iată ce spune despre aceasta Teofan Zavoratul:

„Simţurile să primească primele lor impresii de la obiecte sfinţite: pentru ochi să fie icoana şi lumina cande­lei, pentru auz – cântari sfinţe, şi asa mai depar­te. Copilul nu înţelege încă nimic din ceea ce are în faţa ochilor, însă vederea şi auzul lui se obişnuiesc cu aceste obiecte, şi ele, ocupând primele inima, ţin la departare alte lucruri. În urma sim­ţurilor, şi primele exerciţii ale imaginaţiei vor fi sfinţite: acesteia îi va fi mai uşor să-şi închipu­ie aceste obiecte decât altele.”

(Protoiereul Vasilie Zenkovski)

*

Când păriţii înconjoară leaganul copilului lor cu duhul adevăratei cucernicii, când pe de o parte îngerul păzitor, iar pe de altă Sfintele Taine şi tot ce este bisericesc vor acţiona asupra lui din afara şi dinăuntru, prin aceasta se creeaza în jurul vieţii în germene o atmosferă duhovni­cească propice, care îi va transfera caracterul său aşa cum proprietăţile sângelui, care este temeiul vieţii animale, depind în mare măsura de aerul înconjurător. Se spune că vasul nou păstreaza vreme îndelungată, dacă nu pentru totdeauna, mirosul substanţei care este turnată în el prima dată.

(Sfantul Teofan Zavoratul)

*

Pentru om, casa părintească e începu­tul caii. Acolo învaţă să vorbească şi să meargă, să gândească şi să simtă. Acolo absoar­be impresii cu sufletul sensibil al copilului şi în­vaţă dreptatea sau minciuna, dragostea sau ura – tot ce trăieşte şi ce respiră casa părintească.

(Mitropolitul Vladimir al Asiei Centrale)

Cum să educăm ortodox copilul, Editura Sophia, București, 2011, p. 145-14


Articole Asemănătoare
5741

Dacă ne batem chiar şi pentru agheazmă…

Odată, în timp ce ținea o predică despre răbdare, un preot care venise de curând la o parohie dădu credincioșilor un exemplu: ,,Îmi aduc aminte că într-o zi, de praznicul Bobotezei, venise multă lume la biserică. Se făcuse o coadă mare la agheasmă. Eu am încercat să îi rog pe credincioși să nu se înghesuie, […]

Articole postate de același autor
6811

Cum să depăşim neîncrederea în ajutorul lui Dumnezeu?

– Maică, cum să depăşim îndoiala în credinţă sau neîncrederea în ajutorul lui Dumnezeu? – Să-L punem pe Dumnezeu la încercare! Să zicem: „Doamne, uite, eu nu prea cred, dar dacă Tu eşti Dumnezeu, dovedeşte-mi!”. Şi să stăm cu ochii sufletului şi ai trupului pe El, la El! Sfântul Petru aşa a zis: „Dacă eşti […]