Actualitate

“Adu foarfecele!”

517
  Un preot se duse cu un cuvânt de mângâiere la patul unei bolnave. Femeia se tânguia neîncetat contra bolii şi încercărilor. – Te rog, deschide Psaltirea – îi zise preotul – şi citeşte la Psalmul 143, versetele 1 şi 2. Femeia citi: “Bine este cuvântat Domnul, Dumnezeul meu (…), Mila mea şi Scăparea mea, Sprijinitorul meu şi Izbăvitorul meu, Scutitorul meu şi Nădejdea mea”. – Destul! Te rog, acum, adu foarfecele! – Şi ce vrei Sfinţia Ta cu foarfecele? – Păi vreau să tai acest loc din Psaltire, pentru că dumneata nu crezi ce spune aici… Locul acesta e de prisos să mai stea în Cartea lui Dumnezeu. Pentru dumneata, el nu mai are niciun preţ. – Ba lasă-l acolo! zise femeia plângând. Şi, din acel ceas, n-a mai cârtit contra încercărilor.

Extras din Pr. Iosif Trifa, 600 istorioare religioase, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 2007, p. 263-264


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
7265

Minunile dragostei

Nu trecuse nici un an de când Dumnezeu îi unise prin taina căsătoriei. Erau într-adevăr, o pereche potrivită. El, funcţionar la bancă. Ea, absolventa de liceu, politicoasă şi plină de însuşiri. Cunoştea limba franceză şi pianul.Şi era o gospodină deosebită. Toţi îi lăudau… Însă uneori încercările vieţii vin atunci când nimeni nu le aşteaptă… Fără […]

Articole postate de același autor
600

Sufletul cunoaşte pe Domnul de aceea îl caută

Stareţul avea un gând foarte personal: nu poate să-L caute pe Dumnezeu decât cel ce L-a cunoscut deja şi apoi L-a pierdut. Socotea că orice căutare a lui Dumnezeu e precedată de o anume experienţă a lui Dumnezeu. Dumnezeu nu sileşte nicidecum omul, ci stă cu răbdare la poarta inimii sale aşteptând cu smerenie momentul […]