Chiar dacă ai patimi, egoism, mânie, dacă eşti o fire ticăloasă, totuşi, dacă simţi că harul lui Dumnezeu poate într-o clipită să le risipească pe toate acestea ca pe un fulg, atunci poţi să spui: "prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt" (1 Cor. 15, 10).
Si numai atunci îţi deschizi drumul ca să intri la jertfelnicul lui Dumnezeu fără să te primejduieşti să cazi în afară şi să ai simţăminte duhovniceşti mincinoase. Asta este înţelegerea neputinţei omeneşti şi a atotputerniciei harului lui Dumnezeu. Astfel, când am patimi, neputinţe, când am nevoie de ceva duhovnicesc şi pot să spun că asta e treaba lui Dumnezeu, atunci sunt liber. Dacă nu înţeleg asta, nu iese nimic.
Arhimandrit Emilianos Simonopetritul, Tâlcuiri la sfintele slujbe, Editura Sf. Nectarie, p. 135
