„Privind la traiul sfinților, să le urmăm credința, dragostea, nădejdea, zelul, viața, stăruința în luptă, răbdarea până la sânge, ca să avem părtășie cu ei și la cununile slavei.” (Sfântul Ioan Damaschin)
În Duminica a 2-a după Cincizecime, numeroși creștini s-au adunat la Mănăstirea Suruceni pentru a participa alături de obștea monahală la Sfânta Liturghie, oficiată de slujitorii așezământului monahal. Această Duminică ne prezintă chemarea primilor Apostoli, aleși de Hristos pentru a fi pescari de oameni. Îi vom vedea îndoindu-se și crezând, înălțându-se și căzând, capabili de trădare, dar mai ales de jertfă, temători de moarte, dar alături de Hristos, biruitori ai ei.
Perioadă pe care o parcurgem e închinată sfinţilor. Postul sfinților apostoli Petru şi Pavel e închinat acestor sfinţi, iar alături de ei tuturor martirilor, mărturisitorilor, cuvioşilor, nebunilor întru Hristos, doctorilor fără de arginţi şi atâtor altora. Ei ne sunt modele și călăuze, dar și apărători. Prezența sfinților în viața Bisericii are o însemnătate deosebită, lucru firesc, de vreme ce scopul și întreaga ei lucrare privesc sfințirea omului, motiv pentru care o și numim „laborator” al sfințeniei.
Sfântul Ioan Damaschin ne spune: „Omul se ostenește să găsească pe cineva care să-l ducă la împăratul pământesc și să pună pe lângă acesta cuvânt de mijlocire pentru el. Avem și alți mijlocitori, pe care trebuie să-i cinstim ca pe apărătorii întregului neam omenesc, apărători care se roagă lui Dumnezeu pentru noi”.
Creștinii care participă la slujbele oficiate la Mănăstirea Suruceni au posibilitatea să simtă cu adevărat ce înseamnă sfințenia, o cunună dumnezeiască pe fruntea ostenitorilor pentru viața în Hristos, o cunună neveștejită a luptei încununate cu adevărul și credința în Mântuitorul. În biserica mare a mănăstirii, este așezată spre închinare racla cu moaștele Sfântului Ierarh Dionisie Erhan, un vrednic păstor de suflete. Vlădica Dionisie liturghisește în prezent în ceruri, neîncetat mijlocește pentru noi, îmbrățișând cu dragostea sa toată lumea.
Cea mai frumoasă podoabă a Bisericii sunt sfinţii ei, cele mai frumoase daruri ale Bisericii au rodit în sfinţii ei. Această frumuseţe a lucrării harului dumnezeiesc o cinstim în această Duminică, fiind chemați la schimbarea noastră în chipuri vii ale sfinților.
În cuvântul de învățătură, Părintele Laurențiu Ionașcă, clericul mănăstirii, a evidențiat chemarea la sfințenie și la apostolat a ucenicilor și primii paşi făcuţi de Mântuitorul Iisus Hristos pentru întemeierea Bisericii.
În cadrul slujbei, numeroşi credincioşi au primit împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, pentru a continua Postul Sfinților Apostoli uniţi cu Hristos şi întăriţi în credinţă.
Icoana tuturor sfinților este neîncăpătoare. În ea, mereu și mereu, este loc pentru toți prietenii lui Hristos… Spre sfințire suntem chemați toți. Toți avem chemarea aceasta înaltă de a primi Duhul Sfânt, de a face din El Împărat al împărăției noastre lăuntrice, Mângâietor, Duh al Adevărului, Vistier al bunătăților și Dătător de Viață.
sursa http://manastireasuruceni.md
