Actualitate

Eromonahul Averchie Mereuță – 4 decenii de la trecerea la Domnul

2965

Ieromonahul Averchie, cu numele de mirean Avxenie Mereuţă, s-a născut la 1 ianuarie 1892 într-o familie de ţărani. Părinţii săi erau Dimitrie şi Teodosia Mereuţă din localitatea Biliceni, jud. Bălţi. A fost botezat la 3 ianuarie în biserica din satul natal de către preotul Atanasie Pascari, avându-i naşi pe Condrat Mereuţă şi soţia lui Ioan Percoveţ, Maria[1].

Viitorul ieromonah a fost veteran al Primului Război Mondial. În anul 1920 intră în ascultare la Mănăstirea „Bocancea”, fiind tuns în monahism în 1924. Peste doi ani de la primirea călugăriei, a fost hirotonit în treapta de ierodiacon şi în 1931 e hirotonit ieromonah.

Ieromonahul Averchie s-a aflat la Mănăstirea „Bocancea” până în anul 1947, când mănăstirea a fost închisă. În perioada 1947–1959 activează în diferite parohii ale eparhiei[2]. A fost transferat în parohia Măgura, r-nul Făleşti, iar la 11 mai 1950 e transferat în parohia Hârtopul Mic, r-nul Criuleni, cu deservirea satului Cociulia, r-nul Baimaclia[3].

În anul 1952, părintele Averchie era paroh la biserica din satul Bârnova, r-nul Ocniţa. La data de 11 octombrie 1952 a fost agresat de către miliţianul de sector Socolenco. Acesta fiind în stare de ebrietate, venind la locuinţa preotului, i-a cerut actele, după care miliţianul l-a agresat, ameninţându-l cu revolverul. În apărarea preotului s-au adunat locuitorii satului. La 12 noiembrie 1952, părintele Mereuţă a scris o plângere pe adresa Procurorului RSSM, Osipov[4].

În anii 1959–1962, părintele Averchie Mereuţă a fost vieţuitor al Mănăstirii „Căpriana”, până când şi această mănăstire a fost închisă. A locuit mai apoi în satul său natal până în anul 1979.

Părintele Averchie Mereuţă trece la Domnul la 28 februarie 1979, având vârsta de 88 de ani pământeşti. Slujba înmormântării a fost săvârşită în biserica parohială de către un sobor de preoţi[5]. 

                                                  Protoiereu Ioan Lisnic

[1]ANRM, F. 211, inv. 1, d. 274, f. 349.

[2]„Журнал Московской Патриархии” (ЖМП),, nr. 1, 1982, p. 41.

[3]Teodor Candu, pr. Octavian Moşin, Documente privitoare la istoria Bisericii din RSSM: registrul şi listele clerului (1945-1955). Chişinău: Editura „Pontos”, 2013, p. 51, 174.

[4]B. Пасат,  Православие в Молдавии, власть, церковь, верующие, 1940-1953. Том 1. Москва: РОССПЭН, 2009,  p. 715.

[5]ЖМП, nr. 1, 1982, p. 41. 


Articole postate de același autor
3133

Gavriil Rohut, Arhiepiscop al Moldovei sovietice cu reședința la Balta – condamnat la moarte prin împușcare

 În anul 1924, autoritățile sovietice înființează în stânga Nistrului o entitate statală numită Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM). Această provincie rămânea în componența Ucrainei sovietice și cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale R.Moldova, plus  raioanele Ananiev, Balta, Bârzula, Codâma, Cruteni, Ocna Roșie și Pesciana. Scopul creării RASSM era motivată de către statul sovietic, ca răspuns […]