„Hristos se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă! Cântați Domnului tot pământul!” (Cântarea 1 a Canonului Nașterii)
„Iată vă vestesc bucurie mare!”
Cu părintească dragoste și stăpânit de înălțătoare sentimente permiteți-mi să Vă împărtășesc din suflet tuturor salutul îngerilor către păstori: „Vă binevestesc bucuria ce va să fie”. Tresăltăm și noi de bucurie împreună cu păstorii la aflarea veștii celei bune a îngerului: „Iată vă vestesc bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi s-a născut vouă Mântuitor care este Hristos Domnul, în cetatea lui David”.
Biserica Ortodoxă prăznuiește Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Grandoarea şi solemnitatea acestei sărbători sunt date de Întruparea Domnului. Dumnezeu devine om, iar această uniune a divinului şi umanului este inseparabilă pentru totdeauna. Acest lucru este destul de vădit în cântarea de o nesămuită frumusete, pe care ne-a lasat-o imnograful Anatolie în slujba de la vecernia praznicului:
„Hristoase, oare ce-ți vom aduce ție pentru aceea că de dragul nostru Te-ai arătat ca un om pe pământ? Fiecare din făpturile zidite de Tine îți aduce mulțumire: îngerii, cântarea; cerurile, steaua; magii, darurile; păstorii, minunea; pământul, peștera; pustiul, ieslea; iar noi, pe Maica Fecioara. Dumnezeule, Cel ce ești mai înainte de veci, miluiește-ne pe noi!”
Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne reaminteşte nouă tuturor şi fiecăruia dintre noi despre răspunderea pe care o avem pentru viaţa noastră şi pentru cei dragi. Ea ne reaminteşte că nu am venit în această viaţă pur şi simplu, ci cu un scop concret, cu o misiune concretă. Iar misiunea fiecăruia este dată de Dumnezeu. Este foarte important să simţim această chemare a noastră pentru a conştientiza de ce ne-a adus Dumnezeu pe această lume şi ce doreşte să realizăm noi. Iar voinţa noastră omenească trebuie să se afle permanent în armonie cu voia lui Dumnezeu. De aceea este necesar să ne abţinem de la fapte rele, să renunţăm la obiceiurile proaste şi să avem întotdeauna grijă de perfecţiunea morală. Domnul nu aşteaptă de la noi să fim sfinţi prin propriile eforturi. Domnul ne ajută pe calea vieţii noastre. Dacă vrem să facem bine, atunci Dumnezeu însuşi vine în ajutorul nostru.
Iubiți credincioși,
Acum a sosit vremea doxologiei, a mulțumirii și a descoperirii bucuriei sfinte. Cu multă recunoștință îl slavoslovim pe Cel Care S-a născut astăzi, Pruncul Iisus Cel mult dorit, în numele cel sfânt al Căruia ne bucurăm cu toții împreună și ne împărtășim din roadele dumnezeieștii Întrupări.
Pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, Fiul lui Dumnezeu Cel nemărginit și necuprins, Domnul nostru Iisus Hristos, „Care fiind strălucirea slavei și chipul ființei lui Dumnezeu” (Evrei 1, 3), s-a pogorât din ceruri și s-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Sfânta Fecioară Maria. Astăzi, după cum a crezut și a mărturisit și Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur alături de Părinții Bisericii, „acelea pe care altădată patriarhii le gândeau, profeții le proroceau, drepții doreau să le vadă, acelea s-au împlinit astăzi pentru noi”. Prin Nașterea Sa, Mântuitorul Iisus Hristos a miruns umanitatea cu dumnezeirea Lui. Numai prin Întruparea şi venirea Cuvântului Tatălui în lume viaţa s-a arătat, ni s-a arătat viaţa cea veşnică nouă, muritorilor celor deznădăjduiţi, sclavi nefericiţi ai morţii ( I Ioan 1, 1-2).
Chiar dacă suntem necăjiți și încărcați de provocările acestui veac, trebuie să fim fericiți, pentru că Domnul Hristos ne-a ales și ne-a primit la El, și noi suntem ai Lui și El este al nostru. Căci, de care bogăție sau cinste mai mare decât aceasta avem nevoie?
Să ne bucurăm de Pruncul dumnezeiesc care s-a născut astăzi și să-I dăm slavă lui Dumnezeu pentru că în El primim izbăvire de toate necazurile, de boli și de tot felul de suferințe. Să înălțăm cântare împreună cu Preacurata Fecioară: „Mărește, sufletul meu, pe Domnul, și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu” (Luca 1, 46-47).
Acest mare și luminat praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos să nu ne fie un prilej de distracții deșarte și pline de neorânduială, care stârnesc poftele, și din pricina cărora Domnul să își întoarce ochii de la noi și să zică: „Urâciune Îmi sunt toate aceste prăznuiri ale voastre”. Ci, să urmăm îndemnului Sfântului Apostol Pavel către Efeseni: „Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi al fostului vostru fel de viaţă, care se strică prin poftele înşelăciunii, să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel zidit după Dumnezeu în dreptatea şi sfinţenia adevărului” (Efeseni 4, 22-24), căci, zice el mai departe, „acum lumină sunteţi întru Domnul; ca fii ai luminii să umblaţi” (Efeseni 5, 8).
În aceste zile sfinte inima noastră să devină iesle Domnului Care S-a născut și să sfințim acest praznic luminos cu fapte vrednice de laudă și bucurii sfinte pentru folosul celor din jur, așa încât să fim purtători de lumină prin faptele ce le săvârșim, iar viața noastră să fie o propovăduire a Pruncului Dumnezeiesc Care S-a născut astăzi în Betleem și pe care îl vedem „în scutece înfășat”, după cum cântă frumos tradiționalul colind.
Vă urez un praznic călduros în grija celor trei „surori” care î-L aduc pe Hristos în viața noastră și în familiile noastre, Credinţa, Nădejdea şi Iubirea!
Cu deosebită dragoste și aleasă prețuire vă spun cu bucurie,
Hristos S-a născut! Slăviți-L!
+ SILUAN,
Episcopul Orheiului
