Supraomul social, omul nou, este omul fără rădăcini, rupt de trecutul pe care nihilismul l-a distrus, materie primă pentru visul oricărui demagog; este liber-cugetătorul și scepticul, închis numai față de adevăr, dar deschis pentru orice modă intelectuală nouă, fiindcă el nu are nici o temelie intelectuală proprie; căutătorul unei noi revelații, gata să creadă orice este nou, deoarece credința din el a fost nimicită; este cel care planifică și experimentează, care se închină cu adorație faptului pentru că a părăsit adevărul, care consideră lumea un laborator de mari dimensiuni, in care el are libertatea de a hotărî ce este posibil; este omul autonom care pretinde că are smerenia de a-și cere numai drepturile, dar care este plin de mândria ce așteaptă să i se dea totul într-o lume în care nimic nu este interzis cu autoritate; omul clipei de față, lipsit de conștiință sau de valori, și prin aceasta aflat la cheremul celui mai puternic stimul; rebelul care urăște orice restricție și autoritate fiindcă el însuși își este singurul dumnezeu; omul maselor, acest nou barbar, cu totul redus și simplificat, care nu este capabil decât de cele mai elementare idei și cu toate acestea disprețuiește pe oricine ar încerca să îi vorbească despre lucruri mai înalte sau despre adevărata complexitate a vieții.
Sursa Nihilismul. Radacina Revolutiei in epoca moderna - Serafim Rose
