Actualitate

Când soția nu face nimic…

12470

Într-o zi, soțul vine acasă de la serviciu și nu poate băga mașina în garaj, deoarece pe aleea spre garaj erau trântite bicicletele copiilor. Dă să bage bicicletele în garaj și găsește jeep-ul soției deschis și câinele plin de noroi întins pe bancheta din spate.

Nedumerit, intră în curtea interioară, unde vede copiii într-o baltă de noroi, piscina și ea murdară, copiii se stropeau cu furtunul. Îngrijorat, intră în bucătărie, nu fără a observa că geamul de la ușă era plin cu pălmuțe de ciocolată, clanța îmbrăcată în felii de șuncă și gaura cheii înfundată cu un cârnat. În bucătărie curgea apa, frigiderul era deschis și conținutul lui vărsat pe podea, farfurii și pahare murdare peste tot. Pe masă o baltă de suc, muștele roiau pe masă. Pe jos nu se putea călca altfel decât pe mâncarea cățelului sau în conținutul borcanelor de murături. Panicat și alb la față, începe să își caute soția prin toată casa.

Era un vacarm de nedescris – televizorul și computerul erau date la maximum. Intră în baie unde prosoapele pluteau pe podea într-o baltă de apă și sulurile de hârtie igienică erau derulate prin cuier, prin cadă și pe mânerul de la ușă. În sfârșit își găsește soția relaxată, cu o mască pe față, bigudiuri în par. Citea o revistă și asculta muzică cu căștile pe urechi. Cu un ultim efort, o întreabă ce s-a întâmplat. Ea îi răspunde:

Îți aduci aminte când te întorceai acasă și mă întrebai ce am făcut toată ziua? Ei bine…azi n-am făcut nimic!

Sursa facebook

domashnie_zaboty


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
214

Trebuie să ridici crucea căsătoriei

Să-ți spun un caz ca să te minunezi. Odată, pe când eram la Schitul Nou, o femeie mi-a scris următoarea scrisoare: „Părinte Haralambie, vă rog, faceți rugăciune pen­tru bărbatul meu. În ultima vreme vine acasă târziu şi pe lângă aceasta se mai poartă şi urât cu mine. Bănu­iesc că s-a încurcat cu cineva şi mă […]

Articole postate de același autor
18

Dumnezeu se vede printre lacrimi

În curgerea vieţii lui pământeşti, omul întâlneşte nenumărate piedici aproape de neîntrecut: necaz, suferinţă, durere. Toate acestea se regăsesc, deşi ne este greu s-o acceptăm, în pronia lui Dumnezeu. Taina suferinţei este înmiezuită în lacrima bucuriei. Suferinţa ne descoperă omul tainic al inimii, lăuntrul, iar bucuria ‒ taina lui „mâine”, veşnicia, dar în taina lui „mâine” nu se ajunge decât […]