Dă-mi, Te rog, o cruce mai ușoară…

21535

Într-o legendă se povestește că un om talentat s-a dus la Dumnezeu și l-a rugat:

-Doamne știu că fiecare trebuie să-și poarte cu demnitate crucea. Dar de vreme ce mi-ai dat talent, dă-mi, Te rog, o cruce mai ușoară, să am și eu o viață mai comodă!

- Bine, s-a învoit Cel de Sus. Dar mai întâi te-aș sfătui să vezi ce va ieși din asta.

Și iată că omului nostru i s-a arătat sfârșitul ca în palmă..

Un șir de oameni urca încet un munte, purtând în spate fiecare crucea sa. În mijlocul lor s-a văzut și pe sine. Era obosit și chinuit, iar cucea pe care o târa i s-a părut cu mult mai mare decât a celorlalți. Înțelegând aceasta, s-a oprit, a coborât-o de pe umăr și a retezat-o cât a crezut de cuviință.

Acum urcușul a devenit mult mai ușor și el s-a deplasat destul de repede spre vârful muntelui, unde începea Tărâmul Fericirii Veșnice. Dar, ajungând pe ultima platformă, a descoperit că între munte și acel Tărâm se cască o prăpastie fără fund, peste care nu există nici o trecătoare.

S-a uitat atunci în jur, să vadă cum procedează ceilalți oameni și a observat că ei își așează cu mare grijă crucile pe deasupra hăului și trec peste ele ca peste o punte de salvare. Crucea lui, însă, fiind prea scurtă, nu putea ajunge nici macar la jumătatea spațiului dintre cele două muchii de prăpastie...

- Ei cum? l-a întrebat din nou Bunul Dumnezeu. Dorești și acum o cruce mai comodă?

- Oo, nu! s-a grăbit el să refuze. Dă-mi, te rog, o cruce cât mi grea și cât mai mare!

Din Aurelian Silvestru, Pragul, Ed. Tocono, 2014, p.46-47


Articole Asemănătoare
5881

Prezenţa sectelor îşi are cauza în lipsa unei trăiri ortodoxe autentice

  Ce atitudine să avem în faţa prozelitismului sectar? Dacă ne manifestăm făţiş, suntem consideraţi de alţii nedemocraţi. Atunci, să fiţi democraţi! Dragă, noi n-avem rostul să împiedicăm nişte lucruri care nu ne privesc pe noi; fiecare poate să-şi urmeze calea. Democraţia noastră stă în aceea că-I slujim lui Dumnezeu în felul nostru şi îi […]

    Articole postate de același autor
    7448

    Omule

    O lăcomie crâncenă, nebună. Adună, omule, adună, Căzneşte, fură, surpă şi omoară, Îţi trebuiesc putere şi comoară, Îţi trebuiesc palate şi veşminte, Să-ţi zacă-n ele hoit şi oseminte. Morminte, omule, morminte. Avidă mâna ta se strânge. Storci aur şi se scurge sânge. Nădejde, sânge, har, ca un burete, Le soarbe aurul cu sete, Şi-n beciul […]