Eu! Eu! Dacă nu ştiaţi, eu! V-o spun foarte cinstit! Fiecare dintre noi suntem cei mai fericiţi oameni din lume, dacă înţelegem că suntem fericiţi. Vorba Părintelui Teofil, Zice: „Mă, Costică, n-o să-mi fie greu să mor!” „De ce, Părinte?” „Io nu trebuie să-nchid ochii, mă!” Aşa se întâmplă dacă a ajuns orbirea fericire...
Deci, omul fericit este omul care nu lucrează niciodată la două capete. Când lucrezi înainte cu Dumnezeu, chiar când greşeşti, când faci o prostie cu gingăşie, atunci Dumnezeu te lasă să fii fericit.
Din Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, Iubirea care ne urneşte, Editura Agnos, Sibiu, 2010, p.39-40
