Sînt oameni care au plînsul în interior. Aceștia sînt cei mai frumoși oameni de pe pămînt.
Acest plîns lăuntric nu are în el nimic din tristețea și apăsarea oamenilor neîmpliniți sau loviți de vreo suferință.
Acest plîns lăuntric este ca o lumină de dimineață care străbate prin ceață. Aceștia sînt oamenii pe care îi iubești fără să știi de ce și revii la ei pentru că amintirea lor nu te părăsește.
Nu este o mai mare bucurie în viață decît aceea de a întîlni un astfel de om. Deși ei pot trece neobservați.
Pentru a-i recunoaște trebuie ca și tu să fi plîns măcar odată în viață, să plîngi de-adevăratelea.
Parintele Savatie Bastovoi
Fragment din romanul ”Fuga spre cîmpul cu ciori - amintiri dintr-o copilărie ateistă
