Dragostea şi căldura părintească reprezintă totul în creşterea unui copil

5600

Arată-i iubirea ta prin cuvinte, prin gesturi, prin privire şi prin tot ceea ce faci. Oferă-i copilului tău o iubire constantă, neclintită, lipsită de toane, o dragoste necondiţionată.

Aşa cum simte pământul stabil sub picioare, aşa trebuie să simtă şi dragostea voastră de părinţi. Şi dacă pământul se mai poate mişca la cutremure, dragostea voastră trebuie să rămână neclintită, indiferent de ce se întâmplă. Oferă-i copilului dragostea ta necondiţionată şi el te va răsplăti tot cu dragoste necondiţionată.

Copilul are nevoie de dragoste maternă şi paternă – în egală măsură. Şi mama şi tatăl trebuie să-i ofere copilului o dragoste profundă. Copilul trebuie să fie sigur de dragostea voastră. Asta, de fapt, îl ajută să crească, să se dezvolte, să-şi formeze personalitatea.

Dragostea şi căldura părintească reprezintă totul în creşterea unui copil.

Din Michiela Poenaru, Eu te-am făcut, eu te omor. Ghidul bunelor maniere pentru părinţi, Editura Coresi, București, 2010, p. 171-172


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
5302

Pe mamă n-o face nașterea, ci creșterea cea bună…

Părinții creștini, Vasile și Emilia, sunt o pildă tuturor părinților în educația morală a copiilor lor, percepută ca o îndatorire importantă. În mod special mama Emilia și bunica Macrina le cheamă pe toate mamele să se îngrijească de creșterea copiilor „întru învățătura și mustrarea Domnului”, pentru că educația creștină cultivă și mântuiește sufletele oamenilor. De […]

Articole postate de același autor
2445

Biserica şi statul – Schiță radiogragfică pe marginea unui parcurs

Revenirea la normalitate în raporturile dintre Stat şi Biserică a fost şi este încă, la mai bine de două decenii, un deziderat în calea realizării cărora stau nu numai piedici exterioare, ci şi propriile nesiguranţe. Este motivul pentru care dezbaterea asupra posibilului model al relaţiilor Bisericii cu statul post-modern, cu aspiraţiile sale la valorile comune […]