Ținuta femeii (creștine) este legată de cultura sa, de starea ei duhovnicească și de mediul în care trăiește. Așadar, ținuta cu adevărat decentă despre care ne vorbește Noul Testament poartă un caracter duhovnicesc.
Ce este ținuta decentă, din punct de vedre duhovnicesc?
În viața duhovnicească există o rânduială în ceea ce privește îmbrăcămintea și este extrem de important a fi respectată așa cum se cuvine. Cei care nu țin seama de această rânduială, nu vor spori cu adevărat în viața lor întru Hristos, chiar dacă își doresc asta în aparență.
Așadar, înainte să ne dorim a face fapte bune care sunt roadele rugăciunii și a dragostei desăvârșite (sau a milei - "agape" - ἀγάπη ), trebuie să încetăm a mai face rău.
Ați observat câți caută să facă bine sau spun că vor să facă bine și creează tot felul de asociații, organizează colocvii, dar în același timp sunt nemiloși și aspri cu unele persoane din anturajul lor și de care sunt responsabili? Paradoxul constă în faptul că dorind să fim recunoscuți peste tot în lume ca niște oameni cu inima mare sau ca buni conducători, devenim niște tirani ascunși.
De ce se ajunge la așa ceva ? Pentru că noi încă nu am renunțat la părul împletit, la aur, sau la mărgăritate, sau la veșminte de mult preț (cu referire la I TIMOTEI, cap.2, 9-10)... ceea ce vrea să însemne că fiind cu lăcomie dependenți de onoruri și de putere ( numite împreună slavă deșartă), de tot felul de bogății, de plăceri ( trupești și intelectuale), intrăm în competiție cu alții și îi rănim pe cei care ne împiedică să obținem ceea ce vrem noi.
Patimile se dezlănțuiesc : gelozie, mândrie, lăcomie, furie, orbire ; astfel, adesea aparența înșelătoare a unor indivizi aduce suferință nemărginită victemilor. În timp ce aceste victeme se vaietă, caută să se apere sau se plâng de atacatori - indivizii dependenți de plăceri, tiranul ascuns este considerat persoană responsabilă, deși este înămolit până peste măsură în cruzime și alte porniri rele care-i fac pe alții să sufere.
Luca 16 : 19-21
- Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră și în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit.
- Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube,
- Poftind să se sature din cele ce cădeau la masa bogatuluii ; dar și câinii, lingeau bubele lui.
Iată de ce o femeie trebuie să se îmbrace cuviincios, pentrucă :
- smerenia - αἰδοῦς este înfrânarea gândurilor, vorbelor și faptelor noastre, este cale prin care le râvnim pe cele duhovnicești și prin care putem înăbuși tot ce poate fi nimicitor sufletelor noastre.
- simplitatea - σωφροσύνης ne trezește dorința de a trăi numai întru Hristos, făcându-ne să renunțăm la bogățiile lumești.
Numai așa o femeie se poate învrednici de fapte bune, cu iubire, milă și rugăciune adevărată, lucruri ocrotitoare asemeni hainei Maicii Domnului.
Cu siguranță felul în care se îmbracă sau nu se îmbracă o femeie ne vorbește despre starea ei interioară dar totuși, să luăm aminte, este dificil să judeci asemena lucruri după exterior.
Uneori suntem atît de orbi privind aspectul exterior a unei persoane, încât nici nu ne interesează comportamentul său.
Dacă o femeie creștină vede în biserică sau pe stradă o altă femeie purtând rochia prea scurtă, atunci trebuie să-și îndrepte privirile-n pământ și să nu se uite lung la picioarele ei, dar mai degrabă să cerceteze în adâncul inimii sale să vadă dacă e mai de treabă.
Matei 6: 25 -34
- De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
- Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?
- Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
- Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
- Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
- Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
- Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
- Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
- Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
- Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.
Îndemnul Apostolului Pavel în 1 Timotei 2 este:
"Asemenea și femeile, în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-și lor podoabă din sfială și din cumințenie, nu din păr împletit și din aur, sau din mărgăritare, sau din veșminte de mult preț; Ci , din fapte bune, precum se cuvine unor femei temătoare de Dumnezeu." 1 Timotei 2:9-10
Sfântul nu se referă în mod special și moralizator la cosmetica femeii. Ci prin îndemnul său, să înțelegem cât este de important să renunțăm la cele lumești: onoruri, laudă, bogății și plăceri lumești, lipsite de cumsecădenie.Cum spune și Iov:
" Despre mărgean și despre diamant, nici să mai pomenim, iar agonisirea înțelepciunii întrece cu mult pe aceea a mărgăritarelor." Iov 28 : 18
Sfântă Maica Noastră Maria Egipteanca (344-422, sec. V) a fost pustnică în desert, dincolo de Iordan. Atât de săracă ajunsese, încât a rămas goală. Unele surse spun că fiind ‘’singură în deșert cu un minimum de hrană și de băutură’’ se acoperea numai cu parul ei.
Totuși, îmbrăcămintea sa era foarte simplă, modestă căci sfânta renunțase la orice tip de podoabe și găteală: onoruri, laude, bogății și plăceri. Ea se împodobea cu simplitate și mulțumire, fapte bune (pocăință și rugăciune) și cu taina inimii, cum spune și Sfântul Petru:
" Ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu." 1 Petru 3:4
Sursa: http://www.spiritualite-orthodoxe.net
traducere și adaptare Botnari Victoria
