Vedem în aproapele doar neajunsurile și patimile de care noi înșine suferim

5269

Nejudecarea nu este doar un mod de raportare la celălalt, un exercițiu spiritual, ci este modul cel mai profund de a ne cunoaște și îmbunătăți pe noi înșine. Aproapele este un fel de oglindă duhovnicească pentru noi, poate chiar un fel de proiecție a noastră în exterior. De aceea, ceea ce vedem noi în aproapele nu este altceva decât noi înșine, vedem în aproapele doar neajunsurile și patimile de care noi înșine suferim.

De exemplu, coboară un preot dintr-o mașină foarte luxoasă, însoțit de o femeie frumoasă, iar în urma lor un tânăr le duce bagajul. Dacă cineva e iubitor de avere, va zice: „Ce mașină are popa!”. Cel desfrânat va zice: „O, ce femeie are popa!”. Cel îngâmfat va zice: „O, are slugi popa, nu poate să-și care singur bagajele!”. Dacă însă cineva trăiește în feciorie, poate să creadă că femeia este sora preotului, și chiar poate să-i pară că seamănă cu el. Dacă n-are patimă pentru avere, poate crede că mașina e împrumutată sau nici să nu o bage în seamă. Dacă este smerit, va zice: „Ce fericit este fratele că s-a învrednicit să ducă valiza unui slujitor al lui Hristos, probabil în ea sunt veșmintele preoțești și alte lucruri sfinte”.

Fiecare, deci, se vede în celălalt pe sine. Aproapele este cel mai bun barometru al vieții noastre duhovnicești. Arhim. Sofronie Saharov spunea chiar mai mult, el zicea că aproapele este viața noastră.

Extras din ”În căutarea aproapelui pierdut” – Ierom. Savatie Baștovoi, , Edi. Marineasa, Timișoara, 2002, p. 111-112


Articole Asemănătoare
3580

Fericirea nu poate înflori printre spinii urii și vrajbei

Voi știți, iubiți cititori, din proprie experiență, cât de greu vă este sufletul atunci când sunteți certați cu cineva. Parcă aveți un munte care vă apasă pe suflet. Nu puteți să respirați ușor și liber. Vă simțiți parcă încătușați, chiar mai rău decât un prizonier, căci acesta are trupul încătușat, dar sufletul lui e slobod. […]

Articole postate de același autor
4768

Nu te grăbi să crești!

Nu te grabi să cresti! Adultții sunt mai triști decât copiii. Nu mai văd la fel de bine, de aceea pierd multe lucruri frumoase, un răsarit de soare, o picatură de rouă, o buburuză… Trec zi de zi pe langa ele dar nu le văd. Nu mai aud la fel de bine așa că nu […]