Actualitate

Din fericire pentru noi, Dumnezeu nu judecă numai după dreptate, ci şi după milă…

71

Fraza Sfântului Isaac Sirul - nu huliţi spunând că Dumnezeu e drept - ni se arată desigur la prima vedere stranie, revoltătoare, de neînţeles.

(...)

Paradoxul Sfântului Isaac Sirul nu trebuie să smintească ori să ne sperie. Dimpotriva se cuvine să ne fericească şi linisteasca. Bucuroşi să fim că Dumnezeu nu este drept. De vom fi judecaţi numai după dreptate, suntem pierduţi. Căci zice psalmistul (nimeni altul decât acest vajnic apologet al dreptatii): "De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi?"(Ps.129, 3) şi "Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta"(Ps. 142, 2).

De intra cu noi la judecata dreaptă, osândiţi vom fi până la unul. Din fericire pentru noi, însă, Dumnezeu nu judecă numai după dreptate, ci şi după milă, dragoste şi îndurare - adică, de fapt, după nedreptate. Dumnezeu - spune zicala populară (care grăieşte mult mai adânc şi mai teologal decât am fi dispuşi a crede) -, Dumnezeu înşeală la cântar, întru ajutorarea noastră, căci "ce nu este cu putinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu" (consemnează catesitrelele Evanghelii sinoptice: Mt.19, 26; Mc.10, 27; Lc. 18, 27). Domnul oricând poate chema pe credincioasa-I slugă, Arhanghelul Mihail, şi-i porunci să-şi arunce spada în acel taler al balanţei, care să însemne înfrângerea puterilor întunericului.

Dragostea de oameni a Domnului, puterea scump Sângelui Său vărsat pe cruce, îndurarea Sa (pe care oamenii nu se pricep a o numi altfel decât nedreptate) pot săvârsi minuni.

Asa încât, spusa Sfantului Isaac Sirul, departe de a ne buimaci ori a ne fi pricină de sminteală şi scandal, ne este numai izvor de fericiăa nădejde a mantuirii.

 

Parintele Nicolae Steinhardt si fascinatia credintei, Editura Renasterea, 2013


Articole Asemănătoare
5004

„Fără uitare, iertarea devine o vorbă goală“

Iertarea greşiţilor noştri e simplă, elementară şi lesnicioasă. Omul de treabă iartă fără a se lăsa prea mult rugat şi de îndată dă glas magicei formule atât de proprie fiinţei simţitoare şi gânditoare: te iert, Dumnezeu să ne ierte pe toţi. Domnul însuşi ne-a poruncit sa iertăm oricând şi ori de câte ori va fi […]

Articole postate de același autor
11614

A murit zâmbetul?

Zilele trecute aflîndu-mă prin cetatea Iașilor și călătorind cu tramvaiul, într-o stație s-a urcat un copil fredonând un cântec trist, ușor stâlcit, ce „trebuia” să înmoaie inimi darnice. A mers din loc în loc să primească milă, ce a venit la un moment dat, însă rece și pornită dintr-o inimă ușor stânjenită; nici măcar o […]