„Fă‑ţi haină pentru suflet, că‑i e greu…
Mulţi oameni umblă îmbrăcaţi în rău:
Unul cu şal din nepăsare împietrită,
Altul în frac din răutate otrăvită,
Din linguşire‑şi face rochie cineva,
Iar răzbunarea e cămaşa altuia.
Tu haină fă‑ţi din simplitate şi din milă, fără teamă,
Chiar dacă nu‑s la modă şi nu‑s băgate‑n seamă.
De ce să porţi un strai cu care‑nşeli?
Îmbracă‑te‑n nădejde în loc de îndoieli.
Găteala din minciuni – costum de bal mascat –,
Măştile‑amăgitoare, te duc doar la păcat.
Decât cuvinte goale, mai bine s‑ai conştiinţă;
Mai bine strai din dragoste, din bunătate, din credinţă
Decât o fustă mini din bani murdari cusută.
Mai bine gol decât în haină de ruşine şi urâtă!
Nu te grăbi să‑ţi îmbraci sufletul «la modă»,
Chiar dacă moda, poate, e comodă;
Haina, bineînţeles, împodobeşte,
Dar fără suflet tot nu foloseşte…”
Irina Samarina
Din Konstantin V. Zorin, Dacă puterile sunt pe sfârșite, Ed. Sophia, 2014, p. 46-47