Din totdeauna au existat diferite păreri și multe întrebări față de botezul pruncilor. O parte le-am explicat prin diferite articole și circulare anterioare, altele dorim să le lămurim clar acum.
Întrucît se întîmplă de multe ori, mai ales în bisericile din orașe, să fie botezați mai mulți copii odată în aceeași apă, unii preoţi consideră că nu se permite acest fapt deoarece se înrudesc spiritual. Exista o tradiţie pe alocuri că atunci cînd se botezau mai mulţi copii odată erau instalate cîteva cristelniţe, după numărul copiilor și astfel copilul era botezat în cristelniţă aparte, cu gîndul că nu se înrudește astfel spiritual cu ceilalți copii care se botezau. În alte parohii însă apa pentru botez se sfinţea conform rînduielii, dar în vas mare aparte, iar după ce se boteza fiecare copil, apa din cristelniţă se vărsa şi se adăuga apă din vasul mare.
E important să știm că se permite de botezat mai mulţi copii odată în aceeaşi apă. Pe timpurile apostolice, dar și după aceea, oamenii convertindu-se la creștinism, se botezau în număr mare în rîuri și nu se punea problema că se vor înrudi spiritual. De exemplu cneazatul kievean, cînd a fost încreștinat, au fost botezați cu toții în rîul Nipru. Deasemenea și poporul român cînd a fos încreștinat de apostolul Andrei, la fel au fost botezați în comun, în număr mare. Avînd asemenea exemple, cît și multe altelea, suntem îndreptățiți să credem că nu se petrece nici o înrudire spirituală între cei care se botează odată în aceeași apă.
În alte locuri există și astăzi părerea că nu se permite de botezat mai mulţi copii odată în aceeaşi apă, fiindcă după scufundarea primului prunc în ea rămâne spurcăciunea păcatului. Această părere este greşită, căci păcatul şi spurcăciunea nu este ceva material ce poate să rămână în apă şi să o spurce. Scufundarea în apă este un simbol că omului i se iartă păcatele şi deja el numai are răspundere pentru ele, renăscîndu-se pentru o viață nouă. E important să reținem, apa sfinţită nu poate să piardă puterea sa oricît de mulți s-ar boteza în ea.
În legătură cu cele expuse mai sus, adăugăm că sînt oameni care cred că dacă un băieţel şi o fetiţă se botează într-o apă atunci ei se fac rude duhovniceşti şi în viitor nu vor mai avea dreptul să se căsătorească unul cu altul. Această părere de asemenea este greşită, deoarece rudenie duhovnicească este doar între acela care primește copilul cînd este scos din cristelniță și între copil și părinții copilului. Întru cît la noi în țară este înrădăcinat acest obicei de a se lua un număr mare de cumătri, care contravine cumva normelor canonice, este foarte important să reținem acest moment, că trebuie să pomenim la botez ca și naș al copilului doar acea persoană care îl primește în brațe cînd copilul este scos din cristelniță. Celelalte persoane, sunt ca și cumătri, dar trebuie să-i pomenim separat și nu ca nași, ci ca pe robi a lui Dumnezeu.
Ca o dovadă mai convingătoare pentru cele spuse mai sus avem în Tomul Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse din 17 iulie 1733, punctul 2 următoarele hotărîri: „Se permite de botezat doi sau mai mulţi copii în aceeaşi apă. Nu e necesar de schimbat apa...” şi „Se permite de botezat doi sau mai mulţi copii odată, dar de scufundat în apă pe rând cu rostirea cuvintelor cuvenite și corect asupra fiecărui copil” Aşadar se permite de botezat mai mulţi prunci odată în aceeaşi apă, însă unde trebuie de zis numele copilului preotul să zică numele tuturor copiilor care se botează pe rînd şi unde se zice de prunc acolo preotul să zică la plural –prunci. Fiecare copil trebuie scufundat aparte cu rostirea formulei cuvenite. Să se zică fiecărui copil aparte cuvintele: „Se îmbracă robul lui Dumnezeu în haina dreptăţii”. De asemenea și celelalte momente (mirungerea, însemnarea cu lenta, ștergerea cu buretele, tunderea) să se săvîrșească separat pentru fiecare copil în parte.
Mitropolitul Moscovei, Ciprian, a oferit următorul răspuns egumenului Atanasie: „Referitor la botezul mai multor prunci în aceeaşi apă, partea feminină ori partea bărbătească nu am găsit nici o înscriere, însă eu mă ţin de mărturisirea botezului de la Ioan care boteza mai mulţi oameni odată şi sfinţii apostoli botezau nu pe fiecare aparte, ci mai mulţi odată. De botezat primii pe prunci de parte bărbătească pe urmă pe prunci de parte femenină” (N. 253). Din spusele mai sus se înțelege limpede că mai întîi botezăm în apă băieţii şi pe urmă fetiţele (aceste mențiuni le găsim şi în molitfelnicul Patriarhului Ioasaf). În cazul cînd cineva din copiii care se botează este bolnav, atunci se botează mai întîi cei sănătoşi și pe urmă cel bolnav. Atunci cînd se botează doi, ori mai mulţi copii bolnavi de boli molipsitoare, e corect de pus mai multe cristelniţe şi de scufundat fiecare copil aparte, ca nu cumva să se molipsească unul de la altul. În cazul cînd nu avem mai multe cristelnițe, cum și este de altfel, cel mai potrivit ar fi să botezăm pe fiecare copil bolnav separat de ceilalți, fie în aceeași zi, fie în altă zi, după cum găsim de cuviință.
În cazul cînd părinţii doresc ca copilul lor să fie botezat aparte, indiferent care ar fi motivul invocat de părinți, ar fi bine de împlinit dorinţa lor, în duhul păcii și dragostei lui Hristos, ca să nu apară neînţelegeri ori sminteli, ce ar duce la denaturarea climatului duhovnicesc din parohie.
Cu arhierești binecuvîntări și dragoste părintească,
+PETRU,
Episcop de Ungheni și Nisporeni
Biroul de Presă al Episcopiei de Ungheni și Nisporeni
