La hramul Catedralei Patriarhale, sâmbătă, 21 mai 2022, a avut loc evenimentul istoric prin care s-a proclamat sfințenia Cuvioasei Teofana Basarab, prima monahie din istorie cunoscută ca fiind de origine română și fiica Domnitorului Basarab I al Țării Românești.
Evenimentul a avut loc în „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” în Patriarhia Română.
„În cinstea acestor sfinți isihaști, trecem în calendarul Bisericii noastre și pe această femeie sfântă, rugătoare, isihastă din secolul al paisprezecelea”, a spus Patriarhul Daniel înainte de citirea Tomosului sinodal.
Sfânta Teofana a fost conteamporană cu Sf. Ier. Grigorie Palama și ucenică a Sf. Cuv. Teodosie Isihastul.
Alături de ierarhii români, la eveniment au fost martori doi mitropoliți din Bulgaria, țara în care a trăit sfânta de origine română: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum de Ruse şi Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Daniil de Vidin.
„Hotărâm ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”, se precizează în Tomosul sinodal citit la evenimentul solemn de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.
Canonizarea Cuvioasei Teofana a fost decisă în februarie de Sfântul Sinod. Ziua de cinstire va fi 28 octombrie, când o serbează românii din Timocul bulgăresc și sârbesc.
Sursa: basilica.ro