Noi am învățat…

12652

Noi am învățat: să aprindem lumânări și să facem avorturi; să sfințim crenguțe de salcie și să ne ruinăm familile; să construim biserici și să trăim în curvie; să ne închinăm la icoane și să rămânem indiferenți la suferința altora; să mergem la biserică și să-i chinuim pe cei de acasă.

Oare poate să mai continuie mult timp această stare a lucrurilor? Există o cale de ieșire? Desigur! E timpul să încetăm să trăim „conform conștiinței”, și să începem în sfârșit să trăim conform Evangheliei, pentru că s-a dovedit că nu prea ne putem baza pe conștiința noastră, iar uneori chiar e imposibil. Este timpul să ne oprim în sfârșit să credem „în suflet” și „în felul nostru”, deoarece să ne hrănim copiii în suflet, să primim salariu în suflet și să fim comod îmbrăcați în suflet nu e prea posibil.

Este timpul să ne aducem aminte de cuvintele lui Hristos că „nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.” (Mt. 7, 21). Ne-am bucurat prea devreme de „renașterea credinței” și prea repede am uitat că uneori credința, e mai rea decât necredința, căci de fapt Hristos a fost răstignit nu de atei. Sensul credinței constă în transformarea interioară a omului, iar atunci când un asemenea scop nu există, credința devine ipocrizie și fariseism, sau doar un ritual, care are scopul să ne încreadă că suntem „duhovnicești” și „credincioși”.

Pr. Roman Matiukov

sursa pravmir.ru

traducere Lozan Natalia


Articole Asemănătoare
8764

Copiii care nu vor să moară…sau un avort filmat din interior

Acum doi ani am asistat la un “eveniment special”. Datorita meseriei mele si tot pentru a face teste de calitatea, temperatura si presiunea aerului, am fost trimis in blocul operator al spitalului pentru care lucram. Fara sa vreau, am asistat la un “avort filmat din interior”. Cu o camera video minuscula, in varful unui fir, […]

Articole postate de același autor
11405

Atunci când plânge sufletul…

Uneori simţi cum îţi plânge sufletul, vrea şi el să fie auzit şi luat în seamă. Însă suntem prea ocupaţi de multe şi mărunte şi uităm să luăm un răgaz pentru cel mai de preţ dar pe care-l avem, propriul suflet. Iar el acumulează răni şi dureri pentru că are un dor de Dumnezeu pe […]