Valoarea şi însemnătatea pomenirii la proscomidie

4827

Un oarecare preot evlavios, contemporan cu Sfântul Vasilie cel Mare, datorită unor împrejurări a intrat la datorii, iar aceste datorii se măreau odată cu trecerea timpului și creditorii îl deranjau mereu pentru datoria sa.

Acesta l-a făcut să meargă și să ceară ajutor de la un oarecare negustor, cunoscut al său, care împlinindu-i cererea i-a dat 500 de monezi de aur, cu care preotul și-a plătit datoria sa. Drept răsplată preotul i-a făgăduit negustorului că va pomeni la Proscomidie numele său și al rudeniilor sale vii și adormite toată viața sa.

Negustorul socotea că preotul va trăi mulți ani și se va ruga pentru el și pentru rudele sale la fiecare Dumnezeiască Liturghie și aceasta ar fi fost de ajuns pentru banii pe îi dăduse.

Dar preotul a săvârșit numai o singură Dumnezeiască Liturghie, l-a care l-a pomenit pe binefăcătorul său și pe rudele sale, căci îndată după aceea s-a îmbolnăvit și după o îndelungată suferință a murit. Negustorul aflând despre sfârșitul preotului, s-a mâhnit foarte mult și se tânguia pentru pierderea banilor săi, de vreme ce numai o Liturghie se săvârșise de către preot, fapt la care nu se aștepta. Acela însă i-a dat preotului cele 500 de monede, socotind că va trăi multă vreme. De aceea a început să o supere pe preoteasa celui adormit, cerându-i să-i întoarcă banii și să-i țină numai pe cei pentru o Liturghie. Preoteasa însă i-a spus că nu are bani, pentru că îi cheltuise cu boala îndelungată a preotului. Atunci negustorul, fără să țină socoteală de cuvintele preotesei, i-a cerut cu insistență banii, amenințând-o că o va da în judecată. Atunci aceea a mers la Sfântul Vasilie cel Mare și i-a povestit tot ceea ce s-a întâmplat. După ce a ascultat-o, Sfântul Vasilie i-a spus:

–       Eu mâine voi săvârși Dumnezeiasca Liturghie. Vino împreună cu negustorul și cu un cântar. Vom cântări o părticică pe care o voi scoate pentru sănătatea și mântuirea negustorului și a rudelor lui. O vom pune pe un taler al cântarului, iar pe celălalt negustorul va pune aur până ce va cumpăni celălalt taler, iar cu acest aur îți va plăti Dumnezeiasca Liturghie, pe care a săvârșit-o preotul adormit.

Preoteasa a mers la negustor și i-a spus cuvintele Sfântului Vasilie, Negustorul s-a bucurat și a doua zi dimineață a mers la biserică, luând cu el și cântarul și aur din destul.

Sfântul Vasilie, săvârșind Proscomidia, a scos o părticică pentru negustor și pentru rudele lui și pus o pe cântar. Apoi a poruncit negustorului să pună aur pe celălalt taler al cântarului. Dar cu cât negustorul punea mai mult aur, cu atât acea mică părticică se făcea mai grea. Și iarăși adăugând aur, mai jos se ducea talerul cu părticica pe care o scosese Sfântul Vasilie cel Mare din prescură.

Văzând negustorul această mare taină a dumnezeiescului Har, l-a cuprins frica și s-a smerit. Îndată a cerut iertare de la Sfântul Vasilie și de la preoteasa preotului adormit și nu a mai pretins să i se întoarcă banii.

sursa marturieathonita.ro


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
2542

Uşa raiului n-o poţi descuia cu aurul

O gazetă engleză a pus odată cititorilor săi întrebarea: „Ce este aurul?”. Pentru răspunsul cel mai bun s-a pus un premiu de câteva mii de lei. Răspunsul cel premiat a fost acesta: „Aurul este un paşaport universal” (bun pentru toate ţările din lume). Poţi descuia cu el toate graniţele și toate uşile. Poţi intra cu […]

Articole postate de același autor