Te spune faţa cum ţi-i viaţa

3068

În realitate, omul e o fiinţă integrală, o fiinţă în care nu vedem trupul de-o parte, sufletul de altă parte, duhul de altă parte, sau în care nu vedem trupul de-o parte şi sufletul de alta, ci totdeauna vedem şi trupul şi sufletul împreună câtă vreme este în viaţă omul, iar la despărţirea sufletului de trup – pentru că din punct de vedere dogmatic moartea este despărţirea sufletului de trup – trupul rămâne cum îl vedem noi în situaţia lui de cadavru, iar sufletul nu-l vedem, nu-l ştim. Noi ne închipuim că sufletul este aşa cam cum arată omul în viaţă.

Când ne gândim la părinţii noştri care au trecut la cele veşnice, noi niciodată nu-i vedem după partea lor sufletească, ci totdeauna îi vedem după partea lor fizică. Ca şi când ar fi între noi, ca şi când aşa cum i-am văzut noi în viaţa de toate zilele, cum au trăit împreună cu noi, putem să-i vedem tineri, bătrâni, cum i-am cunoscut noi, dar în orice caz nu-i vedem altfel, nici în conştiinţa noastră, decât ca şi când ar avea şi formă fizică.

Nu ne gândim în abstract la cei care au trecut în viaţa aceasta, pentru că sufletul se imprimă şi în trup şi trupul se imprimă şi în suflet. De aceea, Biserica vorbeşte despre o judecată de apoi, la care vor lua parte şi sufletul şi trupul, pentru că şi faptele s-au făcut de către suflet în trup şi s-au realizat în această alcătuire umană, pe care noi nu o cunoaştem decât aşa cum am văzut-o, aşa ne cunoaştem pe noi înşine. De ce se fac fotografii, de pildă? Nu s-ar putea zice că fotografiile sunt fotografii ale trupului.

În realitate, fotografiile sunt şi ale trupului şi ale sufletului. Este o vorbă: „Te spune faţa cum ţi-i viaţa”, adică se manifestă sufletul în trup. Fotografia nu reprezintă un simplu trup, ci reprezintă un om viu, un om viu care se manifestă în materie şi spirit, un om în care materia îşi pune amprenta şi pe spirit, aşa că omul este, de fapt, o fiinţă pe care trebuie să o înţelegem aşa cum este ea, în întregimea ei.

Din Arhimandrit Teofil Părăian, Cum putem deveni mai buni – Mijloace de îmbunătăţire sufletească, Editura Agaton, p. 123-124


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
4609

Dăruiește, Doamne, răbdare Preotului nostru!

Dacă este energic, îl socotim exagerat. Dacă este liniștit, îl socotim leneș. Dacă are părul cărunt, îl socotim bătrân. Dacă este tânăr, spunem că nu are experiență. Dacă vrea să facă schimbări, îl socotim revoluționar. Dacă nu vrea să facă schimbări, spunem că nu are inițiative. Dacă predică împotriva păcatului, îl socotim fanatic. Dacă nu […]

Articole postate de același autor
12725

Îngerii poştaşi

Dumnezeu a rânduit doi îngeri poştaşi. Unul dintre ei se odihnea mereu pe un nor, iar celălat era mereu în mişcare între Pămînt şi Dumnezeu. Odată îngerul care şedea fără treabă îl întrebă pe cel ce se afla veşnic în zbor: – De ce zbor tu permanent ba spre Dumnezeu, ba spre Pământ? – Eu […]



Urmăriți-ne pe Facebook!