Spre apropierea de Hristos, suntem chemați cu toții

1692

Postul Mare este perioada liturgică în care creştinii sunt chemaţi să se apropie mai mult de Dumnezeu, cugetând la Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, conştientizând propria păcătoşenie.

În seara duminicii a IV-a din Postul Mare, soborul Mănăstirii Ciuflea și credincioșii care au auzit chemarea Bisericii, s-au adunat în Sfânta Catedrală a Mănăstirii Ciuflea, participând la ultima din acest an, slujbă a Acatistului Patimilor Mântuitorului, numită în limbajul bisericesc Pasia – de la cuvântul „patimă”, pentru că această rugăciune a Bisericii ne readuce aminte de ultimile zile din viața pământească a Mântuitorului.

Pasia este o slujbă alcătuită în secolul al XVII-lea de vrednicul mitropolit al Kievului Petru Movilă. Ea este una dintre slujbele care ne cheamă să îngenunchem la crucea lui Hristos, strigând din adâncul sufletului: „Iisuse, Mântuitorule, întărește-ne în ispite; Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne; Iisuse, sprijinitorul și întăritorul nostru, Care ai fost părăsit de toți, întărește-ne pe noi, robii Tăi…”.

Slujba Pasiei ne apropie de chinurile lui Iisus și ne facem să-L compătimim, ori a compătimi – înseamnă a fi aproape. A compătimi, înseamnă a împărtăși durerea celui căzut. A compătimi – înseamnă a fi mai aproape de Hristos. Ori spre acest urcuș duhovnicesc – spre apropierea de Hristos, suntem chemați cu toții.

Sursa: http://ciuflea.md/


Articole Asemănătoare
3364

Adevărata rugăciune nu vine dintr-odată

Desigur, adevărata rugăciune nu vine dintr-odată. Nu e lucru simplu să menţinem inspiraţia, fiind înconjuraţi de apele îngheţate ale lumii care nu se roagă. Hristos aruncă Focul Dumnezeiesc pe pământ, iar noi ne rugăm Lui ca el să aprindă inimile noastre, astfel încât noi să nu fim biruiţi de frigul cosmic, ca nici un nor negru să nu stingă flacăra strălucitoare. […]

Articole postate de același autor
3482

Fiscalitate, criză, biruri, taxe și prostia omenească!

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.„Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii […]