Actualitate

Sărut mâna, părinte!

673

Mi-e dor de zborul păsărilor. Tare m-ar odihni un chip de lumină. Aș vrea din nou să mă bucur de un zâmbet de copil… sau de o lacrimă a lui. Ale mele nu mai sunt nici zâmbete adevărate și lacrimile îmi vin din alte pricini. Cu fruntea în palme, sufletul îmi e însangerat.  M-am aventurat singur și am dat greș. Am crezut că sunt puternic, că sunt tare. Am luat de bune ce mi-am zis eu însumi. Sunt la răscruce. Pe care potecă să o iau? Unde duce ea? Mi-am pus mâna streașină la ochi. Lungi cărari pana la tine, Doamne!

Am nevoie de o mâna în care să am încredere, de pași care să nu șovăie și de ochi care să nu mustre. Sunt sătul de degete rigide, ridicate a reproș. Fruntea dornică de mângaiere, capul se vrea cuprins de dragoste.

El era acolo și mă aștepta, prin cel de El rânduit, om, ca mine, nu înger: de trup purtător și cunoscător al zburdălniciei lui. Nu contează că e firul bărbii alb, ori are plete tinere. Fiecare strângere a feței e câte o durere purtată cu cineva asemenea mie. Iar chipul încă tânăr așteaptă să crească împreună cu mine. Știu, îl voi brazda! Dar tot frumos va rămâne! Știu, îl voi mâhni! Dar se va bucura când mă voi vindeca.

Nu e atotputernic și nici atotștiutor, învață cu mine, din lipsuri, ca și din ridicări. Poate se poticnește ca mine, dar ne ridicăm împreună. Și fiecare rătăcire din drum o convertim în experiență pentru viață nouă. A ucenicit și el la școala ascultării, a răbdării. A cunoscut din cărți, din auz, poate și față către față pe cei mari, pe cei cu adevărat stâlpi. Cei mai mulți au plecat: unul câte unul, în fiecare an câte altul. Dar la umbra acestora și din sămânța lor au crescut și cresc tainic cei ca el. Fără trâmbițări, fără trufașe postări. Și lucrarea lor e la fel de binecuvântată. Sărut mâna, părinte!

Mă bucur din nou de zborul păsărilor. Chipuri de lumină au toți care-mi sunt pe aproape. Zâmbetele copiilor se unesc cu ale mele și se aseamănă. Lacrima nu mai arde, ci înviorează. Sărut mâna, părinte!

 

 

Coloană sonoră: Thomas Newman, „Any other name”, Stavros Lantsias, „Epistrofi”, George Varsamakis, „Way on clouds (Διαδρομή στα σύννεφα)”, Evanthia Reboutsika, „A shine over Bosphorus”.

Text: părintele Damaschin

Lectură: Ioan Cătălin Sava

Montaj: părintele Sofronie

sursa sihastriaputnei.ro


Articole Asemănătoare
21

Oamenii lui Dumnezeu trebuie să aibă dragoste

Milostenia se răsplăteşte în această lume, iar în cealaltă ni se dă înapoi însutită. Să ne îngrijim mereu de săraci şi să-i ajutăm, căci ei mijlocesc pentru noi la Dumnezeu. Milostenia are mare putere. Suntem datori să facem mai întâi milostenie sufletească, să arătăm iubire către oameni, şi apoi, cu sinceritate, dragoste şi discernământ, să-i ajutăm. Oamenii lui Dumnezeu trebuie […]

Articole postate de același autor
3212

Multă bucurie, zâmbete şi îmbrăţişări pentru copiii de la centrul de plasament „Casa Gavroche”

În contextul programelor de colaborare dintre Direcția Municipiului Chișinău de Protecție a Drepturilor Copilului (DMPDC) şi Asociația Studenților Creștini Ortodocși, cu binecuvântarea părintelui Octavian Moşin, Președintele Sectorului Sinodal Activitate Pastorală pentru Tineret, un grup de tineri, a decis ca timpul liber să-l folosească pentru a aduce bucurie, dragoste şi căldură copiilor de la centrul de plasament „Casa […]