Într-o dimineaţă un băiat împreună cu tatăl său se plimbau prin pădure. La un moment dat, tatăl s-a oprit, a stat câteva secunde ascultând, apoi îşi întrebă feciorul:
– În afară de ciripitul păsărelelor, mai auzi şi altceva?
Băiatul după câteva secunde, îi răspunse:
– Aud zgomotul unei căruţe…
– Aşa este, spuse tatăl. Este o căruţă goală.
Copilul întrebă:
– Cum de ştii că este o căruţă goală, dacă încă nu o putem vedea?
Iar tatăl îi răspunse:
– E foarte uşor să ştii când o căruţă este goală, e din cauza zgomotului. Cu cât este mai goală, cu atât face mai mult zgomot.
În viaţa de zi cu zi când vedem o persoană care vorbeşte prea mult, întrerupând conversaţia celorlalţi, dovedindu-se inoportună, lăudându-se cu ceea ce posedă, simţindu-se atotputernică şi dispreţuindu-i pe cei din jurul ei, trebuie să ne amintim ca: “Cu cât este mai goală căruţa, cu atât mai mult zgomot face”.
Smerenia constă în a trece sub tăcere virtuţile noastre şi de a le permite altora să le descopere.
Nu uitaţi că există oameni atât de săraci, încât nu au nimic altceva decât bani.
Nimeni nu este mai gol la suflet, decât cel care este plin de sine însuşi.
Să fim ca ploaia liniştită şi blândă, care pătrunde în tăcere până la adâncimea rădăcinilor, hrănindu-le.
