Actualitate

Iubirea nu se explică, se trăiește!

7070

-De ce a creat Dumnezeu lumea și pe om? Eu am înțeles că din iubire, dar cum se explică acest lucru?

-Iubirea nu se explică, se trăiește! Eu ce fac? Încerc să înțeleg, să explic de ce se întâmplă sau mă bucur? Dumnezeu a făcut lumea din nimic. A făcut-o din iubire pentru că El este iubire.

Am trăit o dramă, de mult, când am citit în epistola Sfântului Apostol Pavel către Romani „că ce îți e ție dacă ești vas sau ocară”. Eu mă simțeam vas cam de ocară, și nu din smerenie. Și atunci am zis „Doamne! Dacă Tu m-ai făcut vas de rușine, de ce mă mai judeci!?”.

Și nu-mi găseam pacea, nu-mi găseam liniștea. Și ca să nu-mi pierd mințile, m-am oprit, cum zice în Sfânta Scriptură, și am zis: „Ce știu eu despre Dumnezeu? De ce cred în El? Eu știu că Dumnezeu este iubire. De ce cred în El? Pentru că sunt însetată de iubire. Eu nu vreau decât să iubesc și să fiu iubită. M-am săturat să urăsc și să fiu urâtă. Să disprețuiesc și să fiu disprețuită. Vreau să iubesc! Și am auzit că este Cineva care este Iubire și eu pe El Îl vreau!”. Atunci, dacă Dumnezeu este Iubire și m-a făcut pe mine vas de rușine, păi o fi făcut-o din iubire. Slavă Lui Dumnezeu pentru toate! Dar iubirea Lui Dumnezeu nu este cu forța, este îngrădită cu respect.

Noi avem numai iubirea aceea în care agresăm cu iubirea noastră, suntem agresați de iubirea celorlalți. Aproape că ne e și frică uneori de iubire. E prea agresivă. Or iubirea lui Dumnezeu este plină de respect. Și dacă există suferință, este pentru că ne respectă. Gândiți-vă la pilda „Fiului risipitor”, și aveți o imagine despre Dumnezeu Iubitor. Vine fiul și spune „dă-mi partea mea de avere” și i-o dă. Nu-l bate, nu cheamă poliția, nu-l închide, nu-l amenință. Nu! I-o dă. Îi respectă libertatea. Și pe urmă îl primește. Îi dă inelul, îi pune haina. Aceasta este iubirea lui Dumnezeu. Pentru asta, copilul meu trebuie să spui așa „Doamne, dacă Tu m-ai făcut pe mine din iubire, Te rog ajută-mă să simt că mă iubești! Vreau să simt că mă iubești!”. Și o să simți. Dar, dacă înțelegi prin a te iubi, „dă-mi Doamne o țigară”, „ia-l pe tata că e bețiv și dă-mi altul”, „dă-mi un băiat pentru că acesta nu e bun”, atunci sigur că nu vom descoperi cum este Dumnezeu Iubire. Să cerem și o să primim de la El iubirea.

Monahia Siluana Vlad, Meșteșugul bucuriei, Cum dobândim bucuria deplină, ce nimeni n-o va lua de la noi, Editura Doxologia, 2009


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
6474

Ce este credinţa! (Omilia Mitropolitului Augustin de Florina)

17„Credinţa ta te-a mântuit…” „Doar crede şi se va mântui” (Luca 8, 48, 50) Aţi auzit Evanghelia. Ne istoriseşte două minuni. Una, vindecarea femeii cu scurgere de sânge, mai mică; alta, învierea copilei moarte, este foarte mare. Acestea le zice Evanghelia. Şi vreau să luăm aminte la un lucru. Dacă femeia bolnavă s-a vindecat şi […]

Articole postate de același autor
3160

Comemorarea Noilor Mucenici și Mărturisitori ai Moldovei la Seminarul Liceal de Teologie Ortodoxă „Sf. Irh. Gavriil” din capitală

„Credința creștină de-a pururi i-a fost poporului o stea călăuzitoare, i-a fost pârghia cea mai puternică în drumul existenței și dezvoltării sale istorice și reazămul cel mai puternic în vremuri de restriște, în ceasuri grele, în veacuri de obidă și asuprire, când a trebuit să înfrunte năvăliri destule de miază-noapte, răsărit și apus…” (Preot basarabean […]