Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele brațe slute
care să lupte nu mai vor.
Cât inima în piept îți cântă
ce-nseamnă-n luptă-un braț răpus?
Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântă
când te ridici cu-n steag, mai sus?
Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunțările la vis.
Radu Gyr
Sora mea, povesteşte evlavioasa Irina Bendeniotis din Poros – care acum este deja trecută la Domnul –, a pierdut un copil. Seara, după înmormântare, am mers şi eu cu unul din copiii mei mai mici ca să‑i transmit condoleanţe. Peste puţin timp a venit şi fratele meu şi au întins masa ca să mâncăm. Atunci […]
Aşadar, faţă de întristare akedia este mai legată de lenevie, de moleşirea duhului şi a trupului. Nu degeaba Sfinţii Părinţi numesc akedia „dracul de la amiazăzi”, care se luptă cu călugărul în mijlocul zilei, împingându-l să doarmă după prânz şi distrăgându-l de la rugăciune. Trebuie să ne amintim că pentru călugări (mai ales în vechime) […]
