Hristos a Înviat în toți

226
Am ajuns, iar, în mare, La peștii răpitori, Cu drapelul credinței. Să mă vadă smerită, Renăscută, după Învierile Din inima lor. Să le fiu acoperământ De la rănile nopților Când îi visam iar, casa mea. M-au întrebat cât de frumoasă Ne este viața șchiopătând Până la această dreptate. Am atins a scrie cum toți peștii S-au dezbrăcat de înstrăinare, Luminând credință în mare... Diana Ciugureanu-Zlatan

Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole postate de același autor
262

Nu atitudinile exterioare denotă duhovnicia omului

Cum putem dobândi pocăinţa cea adevărată, părerea de rău pentru păcatele noastre? Lucidizându-ne, încercând să înţelegem că păcatele noastre sunt păcatele noastre şi nu sunt neapărat prin inductanţă, Şi, nu în ultimul rând încercând să transformaţi pocăinţa nu într-un specatcol de dat ochii peste cap…Repet imaginea aceasta, că e aproape hologramică în Biserică: tone de […]