Recunoștința pornește de la gesturile foarte elementare, pe care le învățăm de acasă. Generația mea a fost învățată să spună: „Sărut mâna mamă”, „Sărut mâna tată”…"Copii de astăzi nu mai sunt învățați de mamele lor, să spună la sfârșitul mesei ‘sarut mâna mamă’."
Ce este recunoștința? Sentimentul pe care-l recunoști când cineva, o persoană sau mai multe persoane sau o instituție ți-a făcut un bine. Și când ți se face un bine trebuie să mulțumești!
Iartă-mă, măicuţă, iartă-mă că azi, Să-ţi aduc o floare, n-am avut răgaz, Nici s-aprind să ardă, candela măcar, Mi-am irosit timpul, mamă, în zadar. De o vreme, parcă, toate-o iau la goană Nu mai avem vreme pentru suflet, mamă. Nu mai avem timpul pentru somn şi rugă, Doar o lumânare aprindem pe fugă. Prea […]
Nu mă răni, pentru că deja a făcut-o serios viața. Nu mă judeca, pentru că tu nu ai dus durerea mea. Nu arunca vina pe mine, când deja lupt pentru a o duce pe a mea. Nu mă îngreuna cu cuvinte amare, când am bolovani pe umeri. Atinge-mă cu o mângâiere, când mă vezi tremurànd. […]
