Recunoștința pornește de la gesturile foarte elementare, pe care le învățăm de acasă. Generația mea a fost învățată să spună: „Sărut mâna mamă”, „Sărut mâna tată”…"Copii de astăzi nu mai sunt învățați de mamele lor, să spună la sfârșitul mesei ‘sarut mâna mamă’."
Ce este recunoștința? Sentimentul pe care-l recunoști când cineva, o persoană sau mai multe persoane sau o instituție ți-a făcut un bine. Și când ți se face un bine trebuie să mulțumești!
Uite-așa grăiește dânsa: „Maică Sfântă Preacurată, Vezi-i ce frumos dorm dânșii?… Ei îmi sunt averea toată. Pentru ei din greu mă zbucium, pentru ei trăiesc în lume Și îndur atât noianul de dureri fără de nume! I-am culcat și-acum spre tine viu, ca ei să nu mă vază Și te rog, Măicuță Sfântă, să cobori […]
Pe lângă dispreţuirea şi respingerea gândurilor, este necesară alungarea lor, care nu se poate face decât prin rugăciune. Sfântul Grigorie Sinaitul a scris un capitol întreg, intitulat „Despre alungarea gândurilor”, în care citim: „Nici un începător nu poate alunga vreodată vreun gând, dacă nu-l alungă Dumnezeu. Căci numai cei puternici pot război şi alunga gândurile; […]
