Actualitate

Florile din aghiazmă

6691

Cu câteva săptămâni în urmă, pregăteam ca de obicei biserica pentru Sfânta Liturghie când prietenul meu Mark s-a apropiat de mine și m-a întrebat: „Poţi să-mi spui care este diferența dintre cele două buchete de flori?” arătând spre cele două vaze aflate de o parte și de alta a ușilor Împărătești. Unul din cele două buchete era ofilit și uscat iar celălalt parcă era proaspăt înflorit. Văzându-mi mirarea de pe chip, Mark începu să zâmbească. „De Bobotează am pus aghiasma rămasă în vaza cu florile înflorite.” Mi-a spus de asemenea că în cealaltă vază nu a mai pus nimic, decât apă.

Florile erau două buchete identice, la fel de ieftine și fuseseră cumpărate de o credincioasă dintr-un magazin la un preț mai mic de 5$ fiecare. Aceasta mi le dăduse înainte de Sfânta Liturghie săvârșită pe 23 decembrie 2012. Le-am tăiat vârfurile tulpinilor pentru a fi cât mai proaspete, le-am pus în două vaze de sticlă identice pe care le-am umplut cu apă și le-am pus în același loc în care se găsesc acum. Nu am adăugat niciun fel de conservant sau îngrășământ în niciuna din vaze. De atunci, nimeni din câte știu eu nu s-a mai atins de ele. Singura diferență este că Mark a turnat aghiazmă într-una din vaze.

Poza ce însoţeşte acest articol a fost făcută pe 3 februarie, la aproximativ șase săptămâni de la data în care florile fuseseră așezate în vază.

Am considerat că poza cu florile din apa sfințită era demnă de a ajunge la Înaltpreasfinția Sa Arhiepiscopul Benjamin de San Francisco care a răspuns următoarele: „Este minunat atunci când Domnul pătrunde în lumea pământească aflată sub semnul legilor şi al rațiunii și săvârșește minuni care le contrazic. Este un mic ghiont pe care ni-l dă făcându-ne să înțelegem că El este prezent și atotputernic indiferent de ce am crede noi.”

Mai mult decât atât, dacă prospețimea de șase săptămâni a florilor este o mică minune, așa cum cred eu, atunci principiul materialității se dovedește a fi fals. Căci dacă Dumnezeu ne dă un „semn” asta înseamnă că „a exista” înseamnă mai mult decât ce vedem la ştiri, vreme şi sport: şi anume că El este într-adevăr Izvorul Vieții.

Noi nu ispitim pe Dumnezeu căutând semne și minuni, dar oare nu e frumos atunci când Dumnezeu din bunătatea Sa nemărginită ne trimite unul pe neașteptate?

Din Wesley J. Smith, ipodiacon la biserica ortodoxă din Livermore, California, Traducere și adaptare: Lucian Filip


Articole Asemănătoare
477

Azi, accentul cade nu pe nevoinţă, ci pe neputinţă

Creştinii din vechime primeau uneori doar un cuvânt duhovnicesc, dar îl puneau în lucrare o viaţă întreagă. În alte dăţi, nici măcar nu aveau nevoie de un cuvânt, precum fratele din Pateric ce-i spune Sfântului Antonie cel Mare: „Destul îmi este să te văd, Părinte”. După două mii de ani de creştinism, numai cine nu vrea […]

Articole postate de același autor
6168

Fie ţie după credinţa ta!

În creştinism, Domnul e mereu prezent, dar nu impietează nici o clipă asupra absolutei noastre libertăţi. Stă la uşă şi bate. Nu intră nechemat. Iar înainte de a da, întreabă: Crezi tu că pot? Nu întreabă dacă solicitantul e vrednic de a primi, ci dacă e liber de a crede. Şi de răspuns, răspunde tot […]