Este fericirea o chestiune de voință?

603

Nu. O chestiune de voință este să intri în Bucuria care este a lui Dumnezeu. Bucuria o dobândim intrând prin ușile care duc la ea. Este chestiune de voință să facem poruncile lui Dumnezeu. Și nu de voință, ci de încordare a voinței, pentru că noi înțelegem prin voință puterea firii care zice: vreau! Dar, aceasta este voința care spune: așa să faci. Și pe urmă spune: deși am vrut, n-am putut. De ce? Pe lângă voință mai e o putere în noi care, în limbaj mai nou, se numește motivație. Noi o numim credință tare, hotărâre în credință. Voința singură nu poate să facă nimic. Dacă trupul meu are o făgăduință că, dacă faci asta, o să se întâmple asta, el va folosi voința ca să facă ceva pentru a dobândi cele făgăduite. Dacă sufletului meu i s-a făcut o făgăduință și el dorește asta, toate puterile lui vor fi „motivate” să urmeze voința. Altfel, nu vedeți cum câte unii pornesc, așa, tare, către credință și pe urmă dispar total. De ce? Pentru că a fost doar un act de voință. Voința nu e calul, ci frâul. N-am văzut vreun om care să ajungă undeva călare folosind numai frâul!

 

 Monahia Siluana Vlad, Meşteşugul Bucuriei, volumul II, Editura Doxologia, Iaşi, 2009, p. 206


Articole Asemănătoare
1325

Cum ne putem bucura în lupta cu patimile?

– Maică Siluana, cum ne putem bucura în lupta cu patimile? – Da, minunată întrebare. Ne bucurăm aşa: dacă biruim, ne bucurăm că am biruit şi mulţumim lui Dumnezeu, iar dacă suntem biruiţi, ne bucurăm că ne-am smerit şi mulţumim lui Dumnezeu. Important e să-i zicem patimii patimă şi să-i declarăm război şi să ne […]

Articole postate de același autor
6576

Cum și-a adus Sfânta Monica soțul la credință

În viața Sfintei Monica, mama fericitului Augustin, cunoaștem că ea era căsătorită cu un păgân, un om aspru și foarte mânios. Din cele mai mărunte motive, acela izbucnea și se năpustea spre nevinovata lui soție. Ea putea, la fiecare asemenea întâmplare, să-și găsească îndreptățire împotriva falselor lui învinuiri, însă a ales să tacă și să […]