„Dumnezeu să-ți ajute să poți închide ușile!”

Un elev isprăvise liceul şi se pregătea a-şi continua studiile într-un oraş mare. – Dumnezeu să-ţi ajute, dragul meu nepot, să poţi închide uşile! – îi zise, la despărţire, bunică-sa. – Ce uşi, bunică dragă, doar n-o să mă fac portar, acum, după ce am isprăvit cu liceul? – Pe unde vei merge, bagă de seamă să-ţi închizi mai întâi uşile urechilor tale! Să le închizi faţă de toate şoaptele şi ispitele Satanei! Să-ţi închizi apoi uşile ochilor tăi! Să nu citeşti cărţi rele, pline de otravă şi să nu te duci nicăieri unde inima ta se poate otrăvi cu priveliştea ochilor! Să-ţi închizi apoi uşa gurii tale, ascultând de sfatul Psalmistului: „Pune, Doamne, pază gurii mele şi uşă de îngrădire buzelor mele!“, gândindu-te neîncetat şi la cuvintele Mântuitorului că, pentru orice cuvânt nefolositor, omul va da seama în Ziua Judecăţii. Şi, mai presus de toate, dragul meu, să-ţi închizi uşa inimii tale faţă de toate ispitele cele rele! Să o laşi deschisă numai pentru Domnul! Aşa făcând, bine mare vei avea în viaţă. Extras din Pr. Iosif Trifa, 600 istorioare religioase, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 2007, p. 17-18

Povara

Copilul meu, Azi, am înţeles că nu mai sunt cine am fost pentru tine. Eu nu mai simt că îţi sunt mamă, ci simt că-ți sunt doar o povară. Azi am aflat cu uimire că mama este mamă doar cât timp copilul are nevoie de ea, dar când ea are nevoie de copilul ei, devine o povară. Cândva […]

Istorisiri amuzante din viața Patriarhului Pavel al Serbiei

Într-o zi, în timpul unei sesiuni a Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sîrbe, patriarhul s – a dus la vecernie în vechea catedrală. În fața Patriarhiei a văzut o mulțime de limuzine mari și negre. L – a întrebat pe preotul care îl însoțea: -Ale cui sunt toate aceste mașini luxoase, părinte ? -Ale episcopilor, […]