Actualitate

Dumnezeu nu părăseşte pe nimeni

4203

Prin rugăciune, mulţi credincioşi, din Vechiul şi Noul Testament până în zilele noastre, s-au folosit mult, foarte mult, şi sufleteşte şi trupeşte. Mulţi creştini se plâng că Dumnezeu i-a părăsit şi nu le-a dat cele ce au cerut şi aşteptat ei... Aceasta este şoapta diavolului, care întotdeauna caută a împinge lumea în prăpastia deznădejdii. Dumnezeu nu părăseşte pe nimeni, însă oamenii, din nefericire pironindu-şi minţile lor la deşertăciunile veacului acestuia înşelător, uită și părăsesc pe Dumnezeu, sau nu se roagă aşa cum trebuie, aşa precum ne învaţă Mântuitorul, zicând: „Rugaţi-vă şi privegheaţi neîncetat, ca să nu cădeţi în ispită”.

Cunoscând că rugăciunile au o mare valoare, putere şi trecere înaintea Atotputernicului Dumnezeu, ştiind că prin ajutorul lor noi dobândim toate cele de folos, în toate împrejurările, trebuinţele, strâmtorările şi primejdiile vieţii, să ne rugăm lui Dumnezeu fierbinte, zicând cu psalmistul: „Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte. Doamne, ca să-mi ajuţi mie grăbeşte. Doamne, Dumnezeul meu, fii cu mine. Doamne, fie voia Ta” (Psalmi 69, 1).

Protosinghel Nicodim MăndițăÎnvățături despre rugăciune, Editura Agapis, București, 2008, p. 38


Articole Asemănătoare
434

În prima Duminică după Arătarea Domnului, PS Siluan, Episcop de Orhei, a oficiat Sf. Liturghie la Mănăstirea Curchi

În prima duminică după luminatul praznic al Arătării Domnului, 8/21 ianuarie 2018, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove și Egumen al sfintei mănăstiri Curchi, a săvârşit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica de iarnă a mănăstirii Curchi, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Această întâlnire euharistică a fost un […]

Articole postate de același autor
138

Nu putem merge niciodată spre Dumnezeu, decât pornind de la El…

Trebuie subliniată încă o dată coincidența profundă între iubire și cunoașterea lui Dumnezeu într-un act în mod indivizibil iubitor și înțelegător, în mod inseparabil unul în inima-minte. El condiționează aspectul existențial, experimental al credinței și explică pentru ce credința ortodoxă nu se definește niciodată cu termenul de adeziune intelectuală, ci ține de metanoia radicală a nous-ului, […]