Dacă-l judecăm pe fratele nostru care a păcătuit, îl facem să cadă şi mai jos

755

Noi îi admirăm pe Sfinţii Părinţi ai Bisericii noastre pentru nevoinţele ascetice pe care le-au împlinit. Dar oare ce le dădea forţă de a le îndura? Bătrânul Antim sublinia: “Părinţii aveau platoşă credinţa neclintită în Dumnezeu şi străluceau de doriri sfinte. Dumnezeu îi lăsa să simtă încercarea suferinţelor atât cât voia, apoi le dădea harul Său şi socoteau ca nimic aceste suferinţe”.

Despre dragostea pe care trebuie să o avem pentru cei ce ne stânjenesc şi ne chinuiesc, Bătrânul Porfirie zicea: “Orice om care ne jigneşte, ne face rău, ne calomniază sau este nedrept cu noi, este unul dintre fraţii noştri căzut în mâinile diavolului. Până ce-l întâlnim pe acest frate noi trebuie să plângem mult, să suferim dimpreună cu el şi să ne rugăm lui Dumnezeu, în linişte şi cu stăruinţă, ca-n ceasul dificil al ispitei să ne întărească şi să aibă milă de fratele nostru, victima diavolului. Şi Dumnezeu ne va ajuta, atât pe noi cât şi pe fratele nostru”.

Despre dragostea faţă de aproapele, Bătrânul zicea: “Când fratele nostru face o greşeală, noi trebuie să-i suportăm ispita. Adevărata dragoste ne inspiră să facem sacrificii pentru aproapele nostru. Fără sacrificiul din partea noastră, dacă-l judecăm pe fratele nostru care a păcătuit, îl facem să cadă şi mai jos. Şi invers, printr-un sacrificiu al dragostei noastre şi prin rugăciunea noastră tainică pentru el, îi trezim conştiinţa, care se educă şi-l judecă: atunci el se pocăieşte şi se îndreaptă”

Extras din Andrei Andrecuț, Pledoarie pentru o viaţă morală curată, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, p. 40


Articole Asemănătoare
2258

Să vadă el la mine cum iubesc și poate-i face poftă

-Ce să facem când vedem că cei din jurul nostru nu-i iubesc pe ceilalți? Să ne rugăm, să-i iubim și să ne întrebăm: da` eu îi iubesc? Pentru că în clipa în care am văzut că nu iubește și nu am plâns, am văzut de fapt, că nu-l iubesc! Înțelegeți? Când eu văd păcatul la […]

Articole postate de același autor
1366

Haina, bineînţeles, împodobeşte, dar fără suflet tot nu foloseşte…

„Fă‑ţi haină pentru suflet, că‑i e greu… Mulţi oameni umblă îmbrăcaţi în rău: Unul cu şal din nepăsare împietrită, Altul în frac din răutate otrăvită, Din linguşire‑şi face rochie cineva, Iar răzbunarea e cămaşa altuia. Tu haină fă‑ţi din simplitate şi din milă, fără teamă, Chiar dacă nu‑s la modă şi nu‑s băgate‑n seamă. De […]