Întrebarea este pusă astfel: „Cum să ne pregătim pentru practicarea rugăciunii lui Iisus”. Dragii mei, rugăciunea inimii este obligatorie, dar trebuie privită din anumite aspecte. Mai întâi trebuie să o zici, lăsând la o parte tehnica şi celelalte, ci doar să o zici. Aceasta este una.
Al doilea: trebuie zisă foarte, foarte tainic. Nu am zis să speculezi, pentru că aceasta este o greşeală, pe care aproape toţi oamenii o fac, atunci când cer şi ei ceva. Au zis „Doamne!”, ca o găină care a făcut un ou şi ştie toată ograda, după ţipetele ei că a făcut şi ea un ou. Rugăciunea inimii este o rugăciune tainică şi permanentă. În ceea ce priveşte, cum trebuie să o zici, rămâne să se surprindă fiecare pe sine, dacă poate să o zică în inimă şi în ce poziţie.
Fiind un lucru foarte important Sfinţii Părinţi au încercat să o zică în inimă şi au reuşit şi doar în anumite poziţii trupeşti. Pe mine însă, mă interesează acum, la vârsta mea şi la vârsta tuturor. Este indicat să o zicem. Rosteşte-o cu mintea, dar nu cu tulburare şi cu agitaţie, pentru că aceasta este o mare greşeală, ci zi-o cu foarte mult calm. Dacă ai zis: „Am să o zic mereu”, dar la un moment dat ai uitat, nu tresări să te agiţi, că nu ai zis, ci cu calm şi o iei de acolo mai departe, ca şi cum nu a fost nici o întrerupere.
