Bucuria, sănătatea sufletului

2200

Ştiinţa a confirmat un lu­cru mira­culos: 60% din să­nătatea noas­tră trupească ţine de bucurie. Cu cât reu­şim să ne bucurăm mai mult, cu atât suntem mai sănătoşi fizic şi psihic. O veste bună, dacă am şti şi cum să ajun­gem la bucurie, tot mai rară, se pare, în lu­mea care ne în­conjoară, pli­nă de lipsuri şi ame­ninţări.

La bucurie, tot prin ru­găciune ajungem, dar ea să fie însoţită sau urmată de un gând bun. De exemplu, te tre­zeşti di­mineaţa şi te gândeşti: sunt viu, sunt sănătos! E un motiv de bu­curie, pentru care nu poţi să nu-i mulţumeşti lui Dum­nezeu. Iată cum gândul bun se transformă în rugă­ciune. Sau conştientizezi ce im­portant este că îi ai alături pe cei dragi: pă­rinţi, soţ, so­ţie, co­pii, şi mulţumeşti pen­tru aceasta. Ori gândeşte-te ce şansă ai să poţi pune pe masă pâinea cea de toate zi­lele, şi mulţumeşte-i lui Dumnezeu. Sau priveşte pe geam şi bucură-te de o zi înso­rită, de un copac înflo­rit ori de zăpada proaspăt căzută. Căci toa­te sunt de la Dumnezeu, pentru a te bu­cura pe tine. Gândind la cele bune şi frumoase pe care le avem sau care ne înconjoară, facem loc bucuriei şi alun­găm gându­rile negre. Iar dacă întărim bucuria cu rugă­ciunea, sun­tem de-a dreptul fericiţi. Bu­curia înseamnă sănătate su­fle­tească. Acesta este sensul îndemnului repe­tat al Mân­tuitorului: "Bucu­raţi-vă! Şi pace vouă". Bu­cu­ria aduce pace. Liniştea şi veselia ini­mii sunt esenţiale pen­tru via­ţa de aici şi de din­colo, pen­tru mântuire.

Extras din interviul cu părintele Clement Păunescu, stareţul Mânăstirii Slănic din Argeş


Articole Asemănătoare
4736

Răbdarea este iubire, şi fără iubire nu poţi avea răbdare

A venit unul la mine şi-mi spunea despre necazurile cu soţia lui. Îi zic, deci: – Eşti un om atât de neghiob… – Ce spun eu acum sunt neghiobii? – Mari nerozii, zic. Soţia ta te iubeşte mult. – Da, dar îmi face… – Ţi le face ca să te sfinţească, dar pe tine nu […]

Articole postate de același autor
4215

Cum au apărut macii

Demult, trăia într-o căsuţă mică, de la marginea unui sat, o femeie văduvă, care avea un băiat cuminte şi bun. Însă erau săraci, trăind în lipsuri şi greutăţi. Aşa se face că într-o zi biata mamă nu a mai avut ce pune pe masă. Cu inima strânsă, l-a trimis pe băiat la un văr din […]



Urmăriți-ne pe Facebook!