Boala copilului este pedeapsa pentru păcatele părinţilor?

2696

Din experienţă, ştim totuşi că boala copilului este pedeapsa pentru păcatele părinţilor. Pot fi păziţi copiii de astfel de boli?

Sigur că bolile sunt diferite. Există unele care, cu siguranţă, au sursa în păcatele părinţilor. Acestea sunt cele care se produc din cauza faptului că părinţii fumează, beau excesiv sau nu se abţin, încălcând porunca a şaptea a decalogului: „Să nu curveşti!” (Ieşirea 20, 14), adică acele boli care provin direct din păcatele părinteşti. În aceste cazuri, trebuie să avem în vedere mai mult cauza bolii decât efectul ei.

Dacă avem în vedere faptul că omul, în general, este supus bolii, trebuie să ţinem minte că natura umană s-a alterat nu din cauza păcatelor proprii, ci în urma căderii protopărinţilor noştri; astfel, în firea noastră au intrat bolile, necazurile şi chiar moartea. De aceea, viaţa evlavioasă a părinţilor nu reprezintă o garanţie a sănătăţii copiilor. Se poate întâmpla ca unor părinţi evlavioşi să le moară copiii de mici sau să fie bolnavi, aşa cum s-a întâmplat cu prinţul martir Alexie.

După cuvântul Evangheliei, boala nu este în mod obligatoriu rezultatul păcatului săvârşit de om sau de părinţii acestuia, dar asta, desigur, nu înseamnă că aceştia nu trebuie să se gândească mai bine la urmările stilului lor de viaţă pentru sănătatea copiilor. În cazuri de patimi grele (cum ar fi băutura sau narcomania), totul este foarte clar, dar acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când păcatele sunt mai fine.

Patimile peste care omul nu a putut trece, dar pe care le recunoaşte, îi denaturează compoziţia trupească, ceea ce are repercusiuni grave asupra copiilor. Aceasta nu înseamnă că şi copiii vor cădea obligatoriu, dar vor avea o predilecţie spre asta, de aceea trebuie ţinut minte că acest pericol este aproape de ei.

Pr. Maxim Kozlov, Familia ‒ ultimul bastion: răspunsuri la întrebări ale tinerilor, București, 2009, p. 311-312


Articole Asemănătoare
5231

„Nu ţine suferinţa în tine. Vorbeşte! Împărtăşeşte-o cu altul”

– Câteodată, durerea este mai presus de puterile omeneşti, şi oame­nii, chiar şi cei cre­dincioşi, se pierd. Cum să rezistăm su­ferinţei? Există paşi de urmat? – Întâi de toate, dacă suferi, vorbeşte despre asta, nu ţine în tine, împărtăşeşte durerea cuiva apro­piat, mamei, soţiei, unui prie­ten bun sau, şi mai bine, duhov­nicului – căci harul […]

Articole postate de același autor
391

Când doi oameni se întâlnesc cu adevărat, este mare sărbătoare

Când doi oameni se întâlnesc cu adevărat, este sărbătoare. Întâl­nirile adevărate, depline, sunt atât de rare! Numai Dumnezeu poate să ţi le dăruiască. Tu trebuie numai să fii treaz, să fii într-o aşteptare activă, să ai urechi de auzit şi ochi de văzut, minte de străvăzut şi, mai ales, inimă curată. Fiecare om întâlnit este […]