Doresc să simt din nou prezenţa
Harului Divin,
Ai inimii genunchi să-mi plec
Şi Ţie să mă-chin.
Să strig din nou, a câta oară,
O, Doamne, vino iar,
Să pun din nou acelaşi vot,
La sfântul Tău Altar.
S-aud din nou un glas duios,
O, dulcele Tău glas:
"Copilul Meu, pierdut ai fost,
Dar astăzi Te-am aflat."
S-alini din nou tristeţea grea
A sufletului meu,
Să-mi plâng din nou cu lacrimi fuga,
De Tine, Domnul meu.
Arhimandrit Augustin Zaboroşciuc
Primul act prin care se împlineşte participarea fiecărui creştin la Sfânta Liturghie este aducerea darurilor de pâine şi vin la altar. Acest act al aducerii, ţinând de esenţa Liturghiei, a fost prezent întotdeauna, însă forma concretă a darurilor a variat în decursul secolelor. La început era pâine obişnuită În Biserica primară la Sfânta Liturghie se […]
Ochii mei n-au lacrimi, Doamne, din pricina împietririi inimii şi chiar dacă ar izvorî – nu ar fi în stare să stingă focul cel mistuitor care arde în mine. Sufletul meu, însă, plânge cu lacrimi pe care numai Tu singur le vezi şi se mâhneşte tânguindu-se, şi strigă către Tine Făcătorul lui, aşteptând slobozire. […]
