Doresc să simt din nou prezenţa
Harului Divin,
Ai inimii genunchi să-mi plec
Şi Ţie să mă-chin.
Să strig din nou, a câta oară,
O, Doamne, vino iar,
Să pun din nou acelaşi vot,
La sfântul Tău Altar.
S-aud din nou un glas duios,
O, dulcele Tău glas:
"Copilul Meu, pierdut ai fost,
Dar astăzi Te-am aflat."
S-alini din nou tristeţea grea
A sufletului meu,
Să-mi plâng din nou cu lacrimi fuga,
De Tine, Domnul meu.
Arhimandrit Augustin Zaboroşciuc
Trăia o dată o tânără credincioasă şi cu frică de Dumnezeu. Dar deoarece nu avea un duhovnic permanent, a hotărât să meargă din biserică în biserică, sperând că poate în aşa mod îşi va găsi preotul ce îi va fi de ajutor la mântuirea sufletului. Aşa a venit într-o Biserică, unde preotul tocmai citea o […]
Cândva în unele din mănăstirile din Palestina, după obișnuita iertare, monahii ieșeau prin porțile deschise și-și îndreptau pașii spre adâncul pustiei. Acolo fiecare se ruga și postea după putere, întorcându-se în Duminica Floriilor. Care era pricina acestei plecări? Mergeau spre inima pustiei ca în liniștea deplină a ei, să se regăsească. Să simtă acea adiere […]
