“Părintele Sofronie socotea că blestemul cel mai mare este a nu-L cunoaşte pe Dumnezeu. Bănuiesc că mulţi din contemporanii noştri sunt “bine mersi” fără Dumnezeu. Poate ne e un pic dor de El, poate mai avem şi nişte greutăţi şi ne amintim că mai este şi Dumnezeu şi poate… să ne ajute El când alţii […]

De când a căzut omul de la Dumnezeu, firea omului este în așa fel că tânjește către Dumnezeu. Noi nu putem fără Dumnezeu. Dumnezeu este în mine Cel care mi-a dat viața, dar care îmi dă viața, și, într-o măsură, să zicem, [lucrul acesta] se răsfrânge și în genetica omenească.  Sfântul Pavel ne atrage atenția […]

“… Sa revin la cuvantul: “Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui“. Parintele Sofronie, cand a auzit cuvantul acesta pentru prima oara, a simtit ca acest cuvant era cuvant dumnezeiesc, nu numai pentru Siluan si mantuirea lui, ci pentru o intreaga epoca, pentru toata deznadejdea asta care se infiripa intr-o lume deosebit de deznadajduita, asa cum […]

Un tânăr i-a pus Sfântului Siluan întrebarea aceasta tragică „De ce sunt aşa puţini duhovnici buni astăzi?” Şi Sfântul Siluan îi dă un răspuns, probabil neînţeles de tânăr, şi neînţeles de mine mulţi ani, dar în perspectiva pe care o dezvolt acum e din ce în ce mai înţeles. Sfântul Siluan zice: „Fiindcă nu sunt […]

Spunea o femeie în spovedanie: “Părinte, mărturisesc că conștiința mea îmi zice, și este scris în catastiful diavolului că….”. Zic: “stop”. Tot ce este scris în catastiful diavolului, oricât de adevărat ar fi, obiectiv, este minciună. Dacă diavolul îmi spune că eu sunt monah, din gura lui este minciună. Dacă Dumnezeu îmi spune că nu […]