Iarăşi zici: „Voi merge în iad, pen­tru mine nu există mântuire”. Gân­durile acestea înseamnă hulă, Îl „jignesc” pe Cel răstignit şi iubirea Lui de oameni nemărginită. Sfântul Isaac Sirul spune: „Când arunci o mână de nisip în mare se risipeşte şi dispa­re, nu deranjează marea câtuşi de pu­ţin. La fel şi păcatele tale, când cad […]

 „Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne întru iubirea Mea”. (Ioan 15,10) Locul unde se plânge mult este pământul nostru. Plâng nou-născuții, care abia au apărut pe pământ; plâng cei tineri și cei bătrâni de boli, de suferințele sufletești, de păcatele proprii și de cele străine; în lacrimi se nasc, în lacrimi își petrec viața și […]

Părintele, ca medic al meu, nu-mi vedea numai bolile trupeşti, ci se îngrijea şi de multele mele boli ale sufletului. Voia să mă ajute să dobândesc şi eu smerenia. Într-o seară, mi-a dat un telefon la cabinet, după o exagerată manifestare de iubire a unui cuplu de bolnavi pe care îi îngrijisem. – Gheorgiţă, sunt […]

Sunt în iad din toate categoriile sociale și profesionale. Cei mai mulți sunt clerici. De ce? Mirenii reușesc mai ușor să intre în Rai, mai ușor înaintează spre Rai deoarece nu se consideră pe sine superiori celorlalți. Clericul însă, din pricina familiarității lui cu taina preoției, uită să folosească preoția ca pe un burete, ca […]

Părintele spunea că primul păcat care vine din partea raţională a sufletului este uitarea. Adică uităm de binefacerile lui Dumnezeu, de prezenţa lui Dumnezeu, de frica de Dumnezeu… Apoi, din uitare vine răceala. Iar trezvia se naşte din frica de Dumnezeu şi frica de Dumnezeu se naşte din credinţă. Pe urmă zicea bătrânul: „În zadar faci mii de metanii şi […]

– Parinte, de ce facem parastasele, daca “in iad nu exista pocainta” ? – Ai citit vreodata cu atentie slujba parastasului ? – Nu ! – S-o citesti ! Nu spune nicaieri despre pocainta. Spune numai expresii cum ar fi: “Odihneste sufletul robului Tau…”, “Ca un bun si iubitor de oameni, iarta…” etc. Ceea ce se petrece, fiul meu […]

Intr-o carte veche din Sfântul Munte, un duhovnic, iscusit în poveţe, a lăsat închisă într-o întâmplare, învăţătura aceasta: „Un preot cu frica lui Dumnezeu şi grija păstoriţilor săi, se ostenea zi de zi, prin toate mijloacele ce-i stăteau în putinţă, să întoarcă pe cei rătăciţi din calea pierzaniei şi să-i întărească în cuvântul lui Dumnezeu. […]

Părinte, vă rugăm să aprofundați cuvântul: „Unde s-a înmulțit păcatul, a prisosit harul”. Păcatul este multă suferință, păcatul sapă în sufletul nostru ca un tractor, până-l răvășește. Suferința păcatului sapă, nu atât păcatul, cât durerea păcatului. Ei, cu cât este mai adâncă durerea, mai mare fântâna se face, cu atât mai mult har încape în […]

Dacă la alte religii se consideră că Raiul este făcut strict pentru oamenii curaţi şi sfinţi, apoi paradoxul creştinismului e acela că în Rai primul a intrat tâlharul. Raiul este pentru tâlhari, vameşi şi desfrânate, care au cunoscut adâncurile iadului, dar şi care au arătat atâta pocăinţă şi ură faţă de păcat că s-au învrednicit […]

În 1948 când a fost revenirea (greco-catolicilor la ortodoxie), Părintele a fost trimis la Alba Iulia. Acolo, în biserica aceea, unde erau adunaţi şi catolicii şi ortodocşii, el a fost trimis ca delegat de la Sibiu. S-a încins acolo o ceartă de nu se mai înţelegea om cu om. Ai noştri (ortodocşii), căutau să-i lămurească, […]