Sfiala

473

Unde e sfiala, cea de altădată,

Coroană fecioriei, irisul din flori?;

În busuioace mugur, în salbă nestemată,

Măsuram rușinea cu pasul de feciori!

 

Timpul nu e mult, n-am trecut veacuri biblice,

Dar deja prea mulți, suntem un ,,Babilon”,

Nu se mai vede bine macul dintre spice,

Și granița rușinii, se pierde, de la om la om!

 

Lipsa de rușine, astăzi răstignește

Arătînd cu degetul din televizor,

Pe cel cumpătat, pe cel care iubește,

Parcă sunt străini, parcă nu-s de-ai lor!

 

Rușinea cu bujorii, ușor înfloriți,

Anacronic nu e, nu se vestejește,

E virtute rară, coroană pe dorinți,

Lacăt la păcate; de vicii te oprește!

 

Rușinea nu îți este paznic supărat,

Ea doar te îmbie, să iubești hotarul,

Sub umprela ei te simți apărat,

Prin paharul dulce să nu simți amarul!

 

Nu vă fie frică, ca să fiți sfioși;

Sufletul vibrează, pașii grațios,

Vă mențin pe punte, vă fac mai frumoși,

Și vă garantează, tot ce-i mai prețios!

 

preot Nicolai Boian


Articole Asemănătoare
471

Tămăduiește-mă Doamne, și tămăduit voi fi cu adevărat

Vai mie, ce osândă mă așteaptă și de ce rușine sunt vrednic! Cele ascunse ale mele nu sunt ca cele din afară; vorbesc despre despătimire, dar mă gândesc zi și noapte la patimi de rușine; am neprihănirea pe limbă, dar în cuget mă îndeletnicesc cu netrebnicii. Vai, ce încercare mă așteaptă! Cu adevărat, port chipul […]

Articole postate de același autor
498

Desfrâul este înfiorător prin conştientizarea păcatului înfăptuit

Ne este foarte greu să ne rugăm pentru persoanele care au căzut în păcatul desfrânării. Renunţarea la Hristos şi păcatul desfrânării înalță un zid între om şi Dumnezeu prin care ne este foarte greu să înălţăm rugăciuni pentru rude şi pentru aproapele şi chiar pentru preoţi. Aşa cum renunţarea la Fiul Omului duce la părăsirea […]