Se mai merită să ţii fecioria în ziua de azi?

2505

Se mai meritã sã tii fecioria în ziua de azi?

Adina

Draga mea Adina

Oare de ce mă doare întrebarea ta mai mult decât durerea ta care răzbate prin ea? De obicei, ce ajunge la mine printr-o întrebare este durerea celui care îmi scrie, sau nedumerirea lui, sau provocarea pe care mi-o aruncă! Foarte rar mi se întâmplă să mă opresc la expresia mesajului. Acum însă e cu totul altfel: peste durerea ta de copil cuminte care suferă, poate, că e vitregit de plăcerile pe care-şi închipuie că le-ar avea dacă şi-ar putea „permite deliciile” interzise, şi pe care le compară cu plăceri (ne)vinovate deja cunoscute, dar sancţionate de mustrări de conştiinţă, mai e o durere. E cu adevărat, o durere peste durerea ta reală. E ca un bolovan, ca pe o povară căzută peste tine şi năvălită acum şi peste mine. E întunericul acestei lumi încuibat în fiecare cuvânt pe care-l foloseşti pentru a-ţi exprima durerea.

În primul rând e vorba de acest „se” cu care îţi începi mesajul. Da, e o lume în care lucrurile se sparg, se strică, se întâmplă şi nu e nimeni vinovat sau responsabil pentru asta. Îmi dau seama că nu e opţiunea ta, ci o „moştenire”, o adoptare a felului în care se vorbeşte…

Apoi expresia „mai merită” este şi ea o dovadă dureroasă a precarităţii valorilor noastre care uneori au preţ, alteori nu, pentru că nu „se mai poartă” sau „a trecut sezonul” şi stocul rămas, se dă cu „preţ redus”, la „mâna a doua” (în limba engleză)…

Iată cum, tu însăţi te întrebi dacă n-ar fi cazul să renunţi la preţul tău (pe care nici măcar nu-l cunoşti, pentru că-l cauţi pe piaţa „zilei de azi”). Da, copil iubit, pe tine te dispreţuieşti punându-ţi la îndoială fecioria, pentru că fecioria nu este o stare anatomico-fiziologică, ci eşti chiar tu. Tu eşti Adina fecioara. Tu, fecioară eşti Adina şi vei fi Adina şi dacă nu-ţi vei mai ţine fecioria, dar vei fi rănită în fiinţa ta şi asta nu neapărat pentru că ţi-ai pierdut fecioria, adică integritatea, ci pentru că n-ai mai vrut „s-o ţii” pentru că nu „se merita” şi pentru că ai evaluat-o la preţul pieţii din „ziua de azi”!

Ştii, Adina mea, când o fată îmi scrie despre durerea ei de a nu fi iubită, de a nu putea iubi, de a fi iubit şi a fi fost dezamăgită, rănită, părăsită, umilită, înţeleg altfel durerea şi Domnul îmi deschide inima ca să mângâi acea durere pentru că El înţelege tot şi poate vindeca orice durere când omul se întoarce la El. Înţelegi, fetiţa mea? Una e să-ţi pierzi fecioria „din dragoste”, fie ea naivă sau pătimaşă, şi alta e să n-o mai ţii pentru că nu se mai merită!

Te rog, om drag, te rog, fetiţa mea, ai grijă de tine şi vindecă-ţi sufleţelul înainte de a-l ucide fără să ştii de ce!

Te îmbrăţişez cu durere, cu dragoste şi cu nădejde în Domnul,

M. Siluana

sursa Centrul de Formare și Consiliere „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”


Articole Asemănătoare
2774

Un mare rău în relaţiile conjugale este limba neînfrânată

In niciun caz nu trebuie ca soţii să-şi îngăduie grosolănii, violenţe şi jigniri. Adeseori, un mare rău în relaţiile conjugale este reprezentat de limba neînfrânată, atunci când soţii, aprinşi de mânie, îşi aruncă unul altuia jigniri de tot felul. Rănile lăsate în suflet de aceste săgeţi verbale sângerează apoi multă vreme. Cartea Sfântă pune pe […]

Articole postate de același autor
1913

Veniți ca să-L primiți pe Hristos Cel Înviat – Pastorala ÎPS Mitropolit Vladimir la Învierea Domnului 2018

„Cât aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să fiți fii ai Luminii.” (Ioan 12,36) Preasfinţiţi ierarhi, Preacucernici preoţi şi diaconi, Cuvioşi monahi şi monahii, drept-măritori credincioşi, Hristos a Înviat! În această preaminunată şi sfântă zi trăim marea bucurie a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Lumina şi mila lui Dumnezeu se revarsă asupra lumii. Întreaga creație […]


Foto