Cel mai frumos lucru care i se poate întîmpla unui om este să aspire. Aspirația este iubirea în mișcare. Doar prin aspirație neîntreruptă sîntem buni, nu putem fi buni în stare înțepenită. Binele și iubirea nu sînt valori fixe, ci sînt într-o continuă mișcare spre desăvîrșire. A lipsi pe cineva de aspirații, înseamnă a-l lipsi de sensul vieții, de viața însăși.
Aspirația se regăsește în orice: în dorința copilului de a fi mare, puternic, abil. Aspirăm să fim buni în căile pe care le alegem. Dar fiecare cale are trepte ale desăvîrșirii. Iată de ce părinții care cultivă în copii sentimentul egalității cu adulții le distrug de fapt exercițiul aspirației.
Un copil fericit este un copil plin de aspirații. Intensitatea aspirațiilor este pe măsura măreției scopului. De pildă, un copil căruia i se spune cît de frumos este să fii pictor, sau muzician, sau scriitor, sa preot, sau doctor, sau orice altă alegere menită să înfrumusețeze și să schimbe lumea în bine, este un copil care crește frumos. Respectul pentru oricine excelează într-un domeniu este un declanșator al aspirațiilor. Un copil căruia i se spune tot timpul că învățătorul nu e mai bun decît el, că nu e mare lucru să pictezi, nici să cînți, nici să faci sport, va deveni un copil lipsit de scopuri și aspirații, va deveni nefericit.
Puneți scopuri înalte copiilor voștri și arătați-le exemplele celor care au reușit să le atingă. Admirația pentru performanță, pentru frumos, pentru îndemînare îl va mișca pe copil spre mai bine. Nu vă temeți, scopurile înalte nu pot inhiba un copil la vîrsta cînd aspirațiile sînt inocente, cînd totul este posibil. Pentru că totul este posibil. Nu prin coborîrea și denigrarea scopurilor înalte, ci prin zborul inocent către înălțimi. Iar zborul acesta este nelimitat, precum însuși Hristos ne-a zis: “Fiți, dar, desăvîrșiți, precum și Tatăl vostru ceresc desăvîrșit este”. Și nu uitați, drumul spre desăvîrșire începe de la respectul pentru celălalt, în primul rînd pentru părinți.
Părintele Savatie Baștovoi, www.antiparenting.ro
